A crescut antisemitismul în România? Semnale de alarmă

O treime dintre evreii din comunitate sunt alarmaţi de riscurile antisemitismului, relevă un sondaj de opinie realizat de Grupul de Studii Comportamentale Avangarde pentru Institutul „Elie Wiesel”.

Sondajul a fost realizat pentru a măsura nivelul de securitate pe care îl resimt evreii şi percepţiile cu privire la antisemitism, cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, înainte de atacurile teroriste din sudul Israelului, a precizat luni, Serviciul Administrativ-Comunicare, Departamentul Relaţii Publice şi programe cultural-educative al Institutului „Elie Wiesel”.

Potrivit sondajului 71% dintre intervievaţi consideră că există antisemitism în România (48% – „într-o oarecare măsură”, 14% – în „mare măsură”, 9% – „într-o foarte mare măsură”.

De asemenea, 41% consideră că antisemitismul a crescut în ultimii 5 ani (12% – „a crescut mult”, 29% – „a crescut puţin”). 38% dintre participanţii la sondaj consideră că antisemitismul manifestat în ţara noastră „a rămas la fel”, 11% că „a scăzut puţin”, 5% că „a scăzut mult”, iar 5% – NS/NR.

Sondajul relevă că între 38% şi 68% dintre respondenţi apreciază că antisemitismul este o problemă în viaţa politică, pe reţelele sociale, în mass media, etc. Alte probleme evocate de participanţii la studiu sunt legate de: profanarea cimitirelor evreieşti (68%); vandalizarea instituţiilor şi monumentelor evreieşti (52%); manifestarea unor atitudini antisemite pe stradă sau în alte locuri publice (38%).

Totodată, rezultatele sondajului relevă că 24% dintre respondenţi afirmă că au fost victima unor remarci antisemite, în timp ce 75% declară că nu au fost victime ale unor astfel de remarci.

Sondajul evidenţiază că 14% afirmă că au fost ţinta unor acţiuni antisemite, alţi 83% declarând că nu suferit astfel de atacuri, iar 3% NS/NR.

Un procent de 51% dintre respondenţi consideră că statul protejează evreii în România (41% – „eficient”, 10% – „foarte eficient”, 31% – „nu prea eficient”, 11% – „ineficient”, 7% – NS/NR.

Sondajul a fost realizat în perioada 1 august – 1 octombrie, prin metoda interviurilor face-to-face, pe un eşantion de 440 de subiecţi, reprezentativ pentru populaţia adultă de etnie evreiască la nivel naţional, având oroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, de +/- 4%.