Analiză: Cum înțelegem ceea ce se întâmplă cu datoria guvernamentală a României? Când și de ce a explodat? Cum stăm față de Polonia?

Au contat doar deficitele bugetare ridicate post 2020 sau observăm „salturi” importante în ponderea datoriei guvernamentale în PIB din cauza unor șocuri exogene externe – ce rol au avut criza financiară, criza pandemică și războiul din Ucraina în această dinamică? Ce ne spune analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung, realizată de Comisia Europeană, în cazul României și Poloniei? Ce riscuri sunt la adresa / ce factori ajută sustenabilitatea datoriei în cele două țări?

I.Nivelul, structura și dinamica datoriei guvernamentale în România

Ultimele date oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată că datoria guvernamentală a ajuns în decembrie 2025 la 1138 miliarde lei, adică 59,6% din PIB. În structură, 7% din datorie este pe termen scurt și 93% pe termen mediu și lung – ponderea redusă a datoriei pe termen scurt în total este un lucru bun, presiunea acută pe necesarul de finanțare fiind mică. În România, 47% din datorie est...