Atac la guvern: „Înseamnă, practic, o confiscare a unei părți din profitul micilor magazine”

Coaliția de guvernare a revenit asupra măsurilor de limitare a plăților cash și a anunțat că legea va fi modificată. Vor exista însă în continuare două limitări: una de 50.000 de lei pe casă și una de 1.000 de lei pe zi ca avans de decontare.

Economiștii consultați de Libertatea spun că și noua măsură are efecte adverse și că forțarea micilor comercianți să folosească POS-ul este echivalentă cu „confiscarea” unei părți din banii lor.

Consultantul financiar Emilian Duca spune că vor exista în continuare probleme, deoarece plafonul de 50.000 de lei pe casă va fi depășit în multe cazuri.

„Vor fi mai puțini nemulțumiți, dar tot vor fi. Problema rămâne cu plafonul pe casă, de 50.000 de lei și termenul de două zile în care trebuie să ducă banii la bancă. Există rețele mari de magazine unde pragul este depășit zilnic, iar la ora 10 seara când se termină programul nu mai e nicio bancă deschisă. Și atunci banii sunt duși a doua zi. Și există magazine unde nu au vânzare și mașina care transportă bani trece o dată pe săptămână, iar acolo iarăși se acumulează cash. Și așa vor exista niște amenzi care nu se justifică”, a explicat Duca.

Emilian Duca | Foto: zf.ro

Obligați să plătească

Acesta spune că forțarea micilor comercianți să folosească plata cu POS-ul este echivalentă cu o „confiscare”, deoarece aceștia vor achita comisioanele de tranzacții atunci când un client cumpără ceva.

„În plus, atunci când un consumator cumpără un produs și plătești la POS, comisionul de tranzacție este plătit de magazin, nimic nu este gratis. Faptul că acum vor fi forțați să folosească POS-uri și că vor plăti comisioane la bănci pentru operațiunile cu cash înseamnă practic o confiscare a unei părți din profitul micilor magazine”, spune Duca.

Ce comisioane se practică

Acesta spune că alternativa la tranzacțiile cash înseamnă costuri în plus pentru comercianți.

Comisionul de tranzacții este între 0,7% și 0,9% la cele mai multe bănci din România, iar cel pentru operațiuni cu numerar este între 0,5 și 2%.

Spre comparație, în retail marja de profit este în jurul a 5%.

„Putem suspecta o înțelegere tacită între bănci și Guvern”

„Putem suspecta o înțelegere tacită între bănci și Guvern: acceptă taxa de 2% pe cifra de afaceri, dacă se limitează drastic plățile cu numerar, pentru că vor recupera banii din comisioane. Acum au revenit parțial cu cash-ul, așa că băncile au rămas singure. Dar toate aceste taxe se vor vedea în costuri. Nu așa se luptă cu evaziunea”, punctează Emilian Duca.

Limitarea plăților cash și taxa de 2% pe cifra de afaceri au fost introduse de Guvern în legea privind asigurarea sustenabilității bugetare, alături de alte taxe și măsuri fiscale.

Bodu: „Tot vor bloca micii comercianți care lucrează cu numerar”

Și avocatul Sebastian Bodu, fost șef al Fiscului în perioada 2005-2007, a criticat măsura, afirmând că plafonul de casă și cel pentru decontare vor „bloca” afacerile mici.

Sebastian Bodu / Hepta

„Marcel Ciolacu s-a răzgândit și revine cică la pragurile de numerar anterioare. Adică recunoaște că a legiferat o porcărie. Dar cică păstrează pragul la plafonul de casă, de 50.000 de lei și la avansurile spre decontare, de 1.000 de lei. Păi, și astea sunt la fel de rele. Tot vor bloca mici comercianți care lucrează cu numerar. Așa se întâmplă când legiferezi după ureche și comunici doar prin lozinci”, a scris Bodu pe Facebook.

Consiliul pentru IMM-uri aplaudă revenirea lui Ciolacu

Reprezentanții oamenilor de afaceri aplaudă însă decizia Guvernului.

„Eu văd partea pozitivă, care de altfel a rezultat din discuțiile cu noi și în urma analizei realizate de CNIPMMR (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România - n.r.) la nivelul a 2.500 de antreprenori, și anume revenirea la vechile plafoane de cash. Aici era impactul cel mai puternic asupra micilor întreprinderi. Plafonul de casă a mai avut limite în trecut, iar plafonul de 50.000 de lei este unul acceptabil. Apreciez faptul că Guvernul a ascultat vocea noastră și nu a lăsat lucrurile să denatureze”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

Florin Jianu / Hepta