Viena a confirmat acordul cu România și Bulgaria cu privire la Air Schengen Air, adică fără control la frontieră pe aeroport, a anunțat Ministerul de Interne austriac pentru agenția APA, după cum a relatat sâmbătă, 30 decembrie, site-ul publicației Der Standard. Situația granițelor terestre rămâne incertă.
Potrivit Ministerului condus de Gerhard Karner, toate statele membre ale UE trebuie să agreeze acordul, înainte ca acesta să poată fi pus în aplicare. Cea mai apropiată dată posibilă pentru introducerea regulamentului ar fi martie 2024, deoarece în această lună vor fi modificate programele de zbor, notează Der Standard.
Acordul înseamnă că, pe viitor, călătorii din România și Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să zboare către alte țări ale UE prin terminale internaționale. Pașapoartele vor fi verificate la poartă de către companiile aeriene, cu sprijinul poliției.
În acest moment, Spania deține președinția rotativă a Consiliului UE și a primit deja înștiințarea obligatorie din punct de vedere juridic.
Totuși, Ministerul de Interne austriac a reiterat că la acest moment nu există negocieri privind aderarea completă a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, adică ridicarea frontierelor terestre și, prin urmare, nu există un calendar precis.
Premierul Marcel Ciolacu a anuțat în seara zilei de 27 decembrie că eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime pentru România va avea loc în martie 2024. Șeful Guvernului nu a precizat și când se vor ridica și frontierele terestre. Surse guvernamentale au spus însă pentru Libertatea că acest lucru nu va avea loc mai devreme de 2025.
Ce a cerut Austria pentru Air Schengen
Premierul Marcel Ciolacu a spus pe 9 decembrie că Austria „şi-a flexibilizat poziţia” referitoare la Schengen și a acceptat să se ridice graniţele aeriene pentru România. Decizia nu s-a referit însă și la frontierele terestre, pentru că România nu este oficial membră Schengen.
Viena a pus și trei condiții principale pentru Air Schengen: întărirea în continuare a securității la frontierele externe ale Uniunii Europene, creșterea controalelor la frontierele România-Bulgaria și Ungaria-România și acceptarea de către Bulgaria și România a migranților aflați în Austria, mai ales afgani și sirieni.
Premierul Bulgariei a respins din start condițiile impuse de Austria pentru „Air Schengen”, considerându-le „absolut inacceptabile”. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a spus pe 13 decembrie că nu crede că Austria va ceda curând în privința intrării complete în Schengen. „Mai e cale lungă, e nevoie de multe negocieri”, a transmis șeful statului, aflat la Bruxelles.
Austria a blocat aderarea României la Schengen în decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles. Viena a adus drept argument criza migranților. Olanda a votat atunci împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două țări fiind evaluate împreună. Pe 21 decembrie 2023, Olanda a anunțat că renunță oficial la vetoul impus Bulgariei.