Camera Deputaților dă votul final pe pensiile speciale / Cum arată forma finală a legii

Deputații votează luni, forma finală a legii pensiilor speciale, după ce comisiile de specialitate au pus proiectul în acord cu decizia Curţii Constituţionale. La dezbaterile parlamentare au fost respinse toate amendamentele depuse de USR și AUR. Noua forma a legii care reglementează pensiile speciale introduce o impozitare progresivă de la 10-20% dar menține pensiile mari pentru magistrați.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru constituţionalitate a Camerei Deputaţilor au elaborat un raport la legea pensiilor speciale care urmează să fie adoptat de plenul Camerei Deputaților. Votul este unul final, iar legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Noua formă a legii prevede ca judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

De asemenea cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

O altă noutate care reglementează pensiile speciale pe următorii 20 de ani prevede că

• „Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin.(1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”.

O altă clarificare adusă de către Ministerul Finanţelor asumată doar de PSD, nu şi de PNL se referă la impozitul lunar pentru fiecare plătitor de venit din pensii introduce sintagma „sau egală cu acesta”, în cazul venitului lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile

• o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă care este aplicată progresiv cu cota de impunere de „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.

De asemenea aceeaşi singtamă „sau egală cu acesta” este introdusă şi pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv

• cu cota de impunere „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.

Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile:

• o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
• 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
• 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
• 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Camera Deputaţilor urmează să adopte, în plenul de luni, de la ora 17.00, raportul de admitere la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, în calitate de for decizional.

Săptămîna trecută Senatul a adoptat noua formă a legii pensiilor speciale ca urmare a deciziei Curții Constituționale. De precizat este că din forma inițială s-a eliminat prevederea privind recalcularea pensiilor.

Cum a apărat CCR pensiile speciale ale magistraților

Modificările aduse legii pensiilor speciale ale procurorilor și judecătorilor nu au trecut de Curtea Constituțională. Judecătorii CCR au admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu.

„Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face parte unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Legea criticată introduce astfel o impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contract exigenţelor de calitate a legii”, a afirmat Marian Enache.

Preşedintele CCR a mai precizat că instituţia „a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu”.

Ce a decis Parlamentul

La finalul lunii iunie, parlamentul a adoptat o serie de modificări privind pensiile magistraților, potrivit cărora procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. Mai exact, modificarea instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali.

Vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.

De asemenea, s-a decis impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net.

Cea mai scumpă lege

Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR. Dacă acesta nu este îndeplinit, România pierde 3,1 miliarde de euro de la UE.

Pensiile speciale costă statul român în jur de 12 miliarde de lei anual.

La finalul lunii iulie, numărul pensiilor de serviciu era de 10.310. Dintre acestea, mai mult de jumătate, adică 5.309 erau ale procurorilor și judecătorilor. Pensia medie în acest caz este de 21.583 de lei, potrivit datelor publice.

De pensii de serviciu beneficiază și membrii Corpului diplomatic şi consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor și personal al Curții de Conturi.

În categoria pensiilor speciale, adică cele primite în baza unor legi speciale, sunt încadrate în discursul public și pensiile militare. Acestea din urmă reprezintă grosul, adică în jur de 180.000. Aici intră pensiile celor care au lucrat la MAI, MApN și SRI și sunt plătite de casele de pensii ale acestora.

La nivelul MAI sunt 97.000 de beneficiari, care costă anual 5,2 miliarde de lei.

La nivelul MApN sunt în jur de 78.000 de beneficiari, în vreme ce în jur de 5.700 provin din SRI, SIE si STS. La nivelul anului trecut costul cu pensiile acestora era în jur de 4 miliarde de lei.