Care sunt cei mai periculoşi aditivi alimentari

În ultimele decenii, industria alimentară modernă din majoritatea țărilor dezvoltate a fost marcată de creșteri semnificative ale consumului de alimente „ultraprocesate”. Este vorba despre așa-numitul tip de hrană ultransformată, care este produsă prin intermediul unor procese fizice, biologice și/sau chimice.

Concret, pentru a le îmbunătăți aspectul, gustul, textura și durata de conservare, în compoziția produselor alimentare sunt adăugate diverse substanțe chimice, care poartă denumirea de aditivi alimentari. Aceste substanțe, cunoscute sub numele de aditivi alimentari, pot fi împărțiți în mai multe categorii, iar unele dintre ele au stârnit îngrijorări din cauza potențialului lor periculos pentru sănătate. De aceea, ne-am propus ca în acest articol să vorbim despre cei mai periculoși aditivi alimentari, despre diverse metode prin care putem evita expunerea la acești compuși nocivi, precum și despre efectele nocive pe care le pot avea asupra organismului uman.

Ce sunt aditivii alimentari

Termenul de aditivii alimentari se referă la acele substanțe chimice care nu se consumă ca alimente în sine. Cunoscuți și sub denumirea de E-uri, aditivii alimentari sunt folosiți în general pentru a face ca alimentele și băuturile să fie mai apetisante și mai aspectoase, conferindu-le gusturi, arome și culori cât mai plăcute, dar și pentru a le prelungi termenul de valabilitate. Cu sau fără valoare nutritivă, aditivii se adaugă în scop tehnologic, pentru a facilita procesarea, ambalarea, transportul și depozitarea alimentelor și băuturilor, aflăm de pe site-ul oficial al World Health Organization.

Unele dintre aceste substanțe sunt folosite de sute de ani, în timp ce, în privința altor, planează încă o serie de semne de întrebare cu privire la siguranța lor, asta pentru că sunt asociate cu diverse afecțiuni, precum bolile autoimune, bolile respiratorii sau tulburările de comportament.

Câte categorii de aditivi alimentari există

Trebuie să știi că, în momentul de față, există o listă lungă de aditivi alimentari. Aceștia sunt, practic, nelipsiți din majoritatea alimentelor și băuturilor pe care le găsim de cumpărat în magazine și îi regăsim menționați, cu scris mărunt, pe etichetele produselor alimentare. După cum menționam anterior, există aditivi alimentari aparent inofensivi, precum și o categorie de aditivi foarte periculoși pe care ar trebui să-i evităm, fiind foarte periculoși pentru sănătate.

În total, există 24 de categorii de aditivi alimentari, care sunt grupați după funcțiile pe care le îndeplinesc. Printre acestea se numără aditivi îndulcitori – care înlocuiesc zahărul, coloranţi – care conferă o culoare mai apetisantă, acidifianţi – care dau un gust uşor acid, corectori de aciditate – care cresc sau diminuează aciditatea, emulsificatori – care asigură un amestec omogen între apă şi grăsimile alimentare, conservanţi – care întârzie sau impiedică alterarea alimentelor, etc. Acestora li se adaugă corectorii de gust şi de miros, care au rolul de a îmbunătăţi mirosul şi gustul alimentelor, propulsorii – acele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje și antioxidanţii – care limitează oxidarea alimentelor sensibile când intră în contact cu aerul. La nivelul Uniunii Europene este autorizată folosirea a circa 330 de aditivi alimentari. Deși, la prima vedere, pare un număr foarte mare, trebuie să știi că, la nivel global, sunt cunoscuți peste 10.000 de aditivi alimentari!

Care este cel mai periculos aditiv alimentar

Înțelegerea aditivilor alimentari este esențială în luarea unor decizii documentate în ceea ce privește alimentația noastră. Consumul moderat și responsabil, coroborat cu o atenție sporită pe care trebuie să o acordăm calității alimentelor pe care le alegem să le consumăm, pot contribui la reducerea expunerii la acești compuși nocivi și la menținerea unei stări de sănătate optime. Pentru asta, este esențial să fim în permanență informați și să ne preocupăm de sursa și de compoziția alimentelor pe care le consumăm zilnic.

Este important de știut că, în timp ce unii aditivi alimentari sunt oarecum inofensivi, există și o categorie de aditivi extrem de periculoși de care ar trebui să facem tot posibilul să ne ferim, fiind foarte periculoși pentru sănătate. Aceștia se regăsesc în iaurturile cu fructe, în prăjituri, în băuturile răcoritoare, fie acestea gazoase sau fără acid, în înghețată, gemuri, etc. Spre exemplu, monoglutamatul de sodiu (E 621) este unul dintre cele mai periculoase E-uri care se regăsesc în alimentele de larg consum deoarece acţionează ca o adevărată otravă la nivelul celulelor, degradând, în special, neuronii. De aceea, atunci când mergeţi la cumpărături acordați-vă timp și citește cu atenţie etichetele alimentelor pentru a le evita pe cele care conţin E-uri periculoase sau mărcar limitaţi consumul acestora.

Care sunt cei mai periculoși aditivi alimentari

Cei mai periculoși aditivi alimentari

Unii aditivi alimentari se remarcă prin efectele adverse pe care le pot avea asupra sănătății noastre, iar probleme cauzează mai ales cei din clasele coloranților azoici, conservanților chimici și a edulcoranților sintetici. În cazul în care sunt consumați în mod frecvent, aditivii alimentari pot bloca absorbția unor vitamine și, totodată, pot deregla funcția unor glande endocrine. În plus, aceștia pot să afecteze balanța foame-sațietate, contribuind în acest fel la câștigul ponderal.

În aceste condiții, medicii recomandă să citim cu atenţie etichetele alimentelor, iar ca să îți fie mai ușor să identifici aditivii îți prezentăm mai jos pe cei mai periculoși dintre aceștia, potrivit MSN Health & Fitness.

1. Nitrit de sodiu (E 250)

Acest aditiv este folosit pentru a conserva și pentru a da aroma și culoare produselor din carne. Acesta este adăugat în mod frecvent în șuncă, slănina, hot-dog, pește afumat, carne de vită pentru a stabiliza culoarea roșie și pentru a adăuga aromă. Nitritul de sodiu previne dezvoltarea bacteriilor, însă, în condiții de gătit la temperaturi înalte, acesta se transformă într-un compus reactiv care poate cauza diferite tipuri de cancer.

2. BHA și BHT (E 320 și E 321)

BHA (Butylated hydroxyanisole) și BHT (Butylated hydrozyttoluene) sunt aditivi suplimentari, folosiți pentru conservarea unor alimente de uz general care sunt ținute în casă. Acestea împiedică grăsimile să devină râncede și se regăsesc în cereale, gumă de mestecat, chips-uri din cartofi și uleiuri vegetale. Și acestea pot provoca apariția cancerului.

3. Galat de propil (E 310)

Este un alt conservant de evitat, folosit pentru a preveni deteriorarea grăsimilor și uleiurilor și este adesea folosit împreună cu BHA și BHT. Se găsește uneori în produsele din carne, concentrat de supă de pui și guma de mestecat. Deocamdată, nu s-a dovedit că galatul de propil provoacă cancer, însă studiile efectuate pe animale au sugerat că ar putea avea legătură cu acesta.

4. Glutamat monosodic (E 621)

Acesta este un aminoacid folosit ca potențator de aromă în supe, sosuri de salată, chips-uri, antreuri congelate și mâncare de restaurant. Este asociat în mod obișnuit cu alimente și arome asiatice. Glutamatul monosodic poate cauza dureri de cap și greață la unele persoane, iar studiile pe șoareci au arătat că afectează și celulele nervoase.

5. Grăsimi trans

Consumate în exces acestea pot determina apariția bolilor de inimă și creează condițiile pentru un accident vascular cerebral, atac de cord, insuficiență renală și altele. Grăsimile trans se regăsesc în cantități mari în produsele de tip fast-food, în margarină sau în produsele de patiserie. Experții recomandă să nu consumăm mai mult de 2 grame de grăsimi trans pe zi, o cantitate ușor de contabilizat dacă mănânci carne și lactate.

6. Aspartam (E 951)

Cunoscut și sub numele de marcă Nutrasweet și Equal, aspartamul este un aditiv care se găsește în așa-numitele alimente dietetice, precum deserturile cu conținut scăzut de calorii, gelatinele, amestecurile de băuturi și băuturile răcoritoare.  De asemenea, poate fi cumpărat și în stare pură ca îndulcitor pentru a înlocui zahărul.  Aspartamul este o combinație de doi aminoacizi și metanol care poate să provoace cancer sau probleme neurologice, cum ar fi amețeli sau halucinații. Studiile efectuate în ultima jumătate de secol au demonstrat că, dacă este consumat pe tot parcursul vieții, aspartamul poate crește riscul îmbolnăvirii de cancer.

7. Acesulfam-K (E 950)

Acesta este un îndulcitor artificial relativ nou și a fost aprobat în 1998 de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA pentru utilizare în băuturile răcoritoare. Se mai găsește în produse de patiserie, gumă de mestecat și deserturi pe bază de gelatină. Este considerat de 200 de ori mai dulce decât zahărul.

8. Coloranți alimentari

Mulți coloranții alimentari artificiali periculoși au fost interziși cu mult timp în urmă, însă pe piață mai există cinci despre care studiile efectuate pe animale arată că ar avea legătură cu un tip de cancer. Cele mai folosite sunt Albastru 1 și 2 (regăsit în băuturi, bomboane, produse de patiserie și alimente pentru animale de companie), Roșu 3 (folosit în cocktail-uri, bomboane și produse de panificație), Verde 3 (adăugat la bomboane și băuturi) și Galben 6 (utilizat la băuturi, cârnați, gelatină, produse de patiserie și bomboane).

9. Olestra

Cunoscută sub numele de marcă Olean, aceasta este o grăsime sintetică, ce se regăsește în chips-urile de cartofi, împiedică absorbția grăsimii în sistemul tău digestiv. Acest lucru duce adesea la diaree severă, crampe abdominale și gazebalonare. Olestra nu este altceva decât o grăsime falsă, de unde și supranumele de „grăgimea fără grăsime”. Se leagă de vitaminele solubile în grăsimi A, D, E și K, care protejează organismul de cancer și întăresc imunitatea. Înlocuiți pachetul de chipsuri cu un fruct sau câțiva biscuiți din cereale integrale. În plus, olestra blochează absorbția de vitamine.

10. Bromatul de potasiu

Bromatul de potasiu este un agent oxidant folosit în procesul de preparare a pâinii. Cea mai mare parte a sa se descompune rapid într-o formă inofensivă, însă se știe că poate provoca apariția cancerului la animale și, totodată, prezent în cantități mici în pâine poate prezenta un risc de îmbolnăvire pentru oameni. În plus,  s-a dovedit a fi nefrotoxic (n.n. – toxic pentru rinichi) atât la om, cât și la animale. 

11. Zahărul alb

Unele alimente, cum ar fi fructele și morcovii, conțin în mod natural zahăr, dar trebuie avut grijă la cele cu adaos de zaharuri, cum este cazul produselor de patiserie, cerealelor, biscuiților, sosurilor și multor alte alimente procesate. Zahărul alb nu este toxic, însă consumat în cantități mari poate provoca probleme cu controlul greutății, carii și niveluri de glicemie peste limitele normale la persoanele diabetice. De aceea, se recomandă ca zahărul să nu depășească 10% din totalul de calorii consumat intr-o zi.

Citește și: Diferenţa între Zahărul Brun, Zahărul Tos şi Cel Pudră

12. Sarea

Sarea (Clorura de sodiu) poate aduce un plus de savoare mesei tale atâta vreme cât este consumată în cantități mici. Însă, folosită în exces, sarea poate deveni periculoasă pentru sănătatea ta și poate afecta funcția cardiovasculară, ducând la hipertensiune arterială, atac de cord, accident vascular cerebral sau insuficiență renală.

Foto: Shutterstock.com