Ce se schimbă în educație în 2024: alte reguli pentru burse, majorarea pe jumătate a salariilor pentru profesori  

Anul 2023 s-a încheiat într-o notă cât de cât pozitivă: Guvernul a crescut bugetul alocat educației la 4,3% din PIB. Mai mult decât până acum, dar totuși încă departe de ținta de 6% vehiculată de ani. 2024 începe acum în cumpănă pentru sistemul de învățământ, cu schimbări ale schimbărilor, posibile modificări, amânări și promisiuni făcute și încălcate de autorități. Publicația de educație Școala 9 le-a prezentat pe scurt.

La jumătatea lunii decembrie, Executivul a anunțat noul buget pe 2024. Educația va avea peste 74 de miliarde de lei, echivalentul a 4,3% din Produsul Intern Brut. Înseamnă o creștere de aproape 60% față de bugetul de anul precedent. Acești bani sunt sursa principală de finanțare pentru învățământ, iar la ei se mai adaugă sumele defalcate din TVA de la primării și veniturile proprii ale instituțiilor de învățământ superior.

Bugetul cel mare de la Guvern asigură salariile profesorilor și ale consilierilor școlari și plata burselor pentru elevi și studenți.

Deși anul viitor vor fi bani mai mulți pentru întregul sistem, rămân totuși goluri pe care autoritățile nu le vor acoperi. Iar o serie de măsuri pregătite pentru 2024 sunt din nou amânate.

România, amânată

Asta se întâmplă cu majorările salariale pentru profesori promise de Guvern în primăvară. Pe 12 iunie 2023, profesorii au oprit cea mai mare grevă din educație din ultimul deceniu, după ce li s-au promis printr-o ordonanță de urgență creșteri salariale în medie de 25% începând din acea lună, 1.500 de lei prima didactică și ulterior, de la 1 ianuarie 2024, să beneficieze de 50% din diferența stabilită între salariul de bază și aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare. Doar că realizarea noii grile a fost amânată pe tot parcursul anului și nici acum nu se știe când va fi gata. 

Aceeași ordonanță prevedea că salariul de bază în învățământ, pentru debutanți, ar fi trebuit să ajungă la cel mediu net pe economie, adică 4.600 de lei.  

Când au început protestele în primăvara anului trecut, salariul profesorului debutant era de 2.400 de lei. După grevă, a ajuns la puțin sub 3.200 de lei. 

„Ca premier, voi livra la milimetru ce am promis. Acest guvern va face dreptate dascălilor”, spunea în 15 iunie 2023 Marcel Ciolacu, atunci când era doar președinte PSD. 

Apoi, în toamnă, Guvernul a spus că, de fapt, le va da 20% în 2024, dar nu tot procentul o dată, ci în două tranșe, din care 13% de la începutul anului și restul, din iunie.

În final, după o alba-neagra și o „eroare materială” apărută în documente, în ședința de Guvern din 15 decembrie, miniștrii au șters din proiectele legislative procentele de majorare a salariilor profesorilor. Ele menționează că salariile cresc cu 20% „în medie, în două tranșe”, fără să spună și cu cât.

În ultima săptămână din an, Guvernul a aprobat ordonanța cu măririle salariale de 20% pentru 2024. Lista cu cât va lua fiecare profesor, aici, cu mențiunea că sunt salariile brute. Ministrul Educației, Ligia Deca, a explicat că măririle nu s-au făcut la nivelul promis după grevă fiindcă nu sunt gata grilele salarizării unitare. „Neavând această lege încă, avem o discuție cu federațiile sindicale care s-a desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni din care au rezultat aceste grile. Grilele includ un nivel absolut decent pentru debutanți. Sigur că ne dorim să ajungem la promisiunea pe care ați amintit-o și includ, de asemenea, repararea inechităților pentru categoriile care aveau un dezechilibru salarial față de alți colegi, cum ar fi funcțiile de conducere, directorii”, a spus Ligia Deca. 

Apar noi tipuri de burse, după scandalul de anul trecut privind bursierii cu note de 5

Anul trecut a fost presărat de dezbateri ample pe tema burselor de merit. Din anul școlar curent, bursele au fost majorate la 450 de lei, iar metodologia de acordare s-a schimbat: în acest moment primesc burse de merit toți elevii cu medii peste 9,50 inclusiv, precum și primii 30% din fiecare clasă, indiferent de medie, în ordinea descrescătoare a notelor.

Asta a făcut ca, din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, să meargă către elevii cu medii mai mici de 5. De asemenea, în jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. 

Ligia Deca s-a răzgândit și ar vrea ca din anul școlar 2024-2025 să mai existe un tip de bursă. Într-un interviu pentru ProTV, ministrul a spus că bursa de merit va rămâne pentru elevii care au rezultate la olimpiade și concursuri și au medii peste 9,50, iar pentru cei cu rezultate sub această notă să existe bursa de reziliență, „cu scopul motivării copiilor din fiecare clasă, a celor mai buni copii din fiecare clasă”.

Burse vor primi elevii din prima treime din clasă, adunat bursele de merit cu bursele de reziliență. Ministerul se gândește și la un prag minim de medie: nota 7, scrie Edupedu.

Simularea de bacalaureat 2024

Mai curând decât toate aceste modificări vor veni, pentru elevi, simulările examenelor de sfârșit de ciclu.

Astfel, viitorii absolvenți ai claselor a XII-a și a XIII-a vor da simularea de bacalaureat 2024 în perioada 4-7 martie, potrivit calendarului oficial. Disciplinele incluse în simulare sunt limba și literatura română, plus cea maternă pentru minoritățile naționale, matematică, istorie, fizică, biologie, chimie, informatică, geografie, logică, psihologie, sociologie, filosofie și economie.

Din programa pentru simulare au fost eliminate capitole de la majoritatea materiilor, potrivit ordinului de ministru semnat de Ligia Deca în decembrie, publicat în Monitorul Oficial. De exemplu, la română nu vor fi luate în calcul, la realizarea subiectelor, textul dramatic postbelic și întreaga perioadă postbelică, și nici autorii canonici Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Titu Maiorescu și Eugen Lovinescu. La istorie au fost eliminate capitolele legate de realizarea României Mari, România postbelică, disidența comunistă și construcția democrației postdecembriste, Evul Mediu și începuturile modernității. Au fost scoase câteva elemente și de la geografie, matematică, filosofie și anatomie.

Deși religia a fost introdusă ca probă la alegere la bacalaureat pentru elevii de la uman, ea nu apare încă în programă.

Elevii de clasa a VIII-a vor susține simularea examenelor de la evaluarea națională 2024 în 5, 6 și 7 februarie. Notele obținute se trec în catalog doar la cererea scrisă a elevilor.

Evaluare digitalizată în toată țara, la toate examenele. Poate chiar de-acasă

Bacalaureatul din 2024 începe în 17 iunie cu proba orală la limba română. Probele scrise la română, disciplina de profil și cea la alegere au loc între 1 și 5 iulie, potrivit calendarului oficial. Pentru prima dată după mulți ani în care ministerul a renunțat la asta, absolvenții de liceu vor avea o zi liberă între proba de profil, adică istorie pentru uman și matematică pentru real, și a treia probă la alegere.

Calendarul de Bac, probele scrise, arată așa:

1 iulie 2024: Limba și literatura română;
2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului, istorie sau matematică;
4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării;
5 iulie 2024: Limba și literatura maternă.

Rezultatele finale vor fi publicate în 8 iulie.

Evaluarea națională, pe de altă parte, are loc în perioada 25-28 iunie. Rezultatele finale, după contestații, vor fi afișate în 9 iulie.

În acest an școlar, toate lucrările de la examenele naționale ale elevilor și ale profesorilor vor fi corectate digital, începând cu simulările din februarie și martie, a anunțat ministrul Educației, Ligia Deca, în decembrie. Într-o emisiune din octombrie, de la TVR Info, Deca a motivat propunerea prin „reducerea riscului de eroare umană, se reduce birocrația, crește capacitatea noastră să schimbăm lucrurile în funcție de rezultatele pe diferiți itemi de evaluare”.

Concret, evaluarea digitalizată înseamnă că profesorii din centrele de examen vor scana lucrările în clasă cu ajutorul unui scaner conectat la un laptop sau un PC în care este instalată aplicația de evaluare digitalizată. Lucrările sunt apoi încărcate în platforma specială și repartizate aleatoriu pentru evaluare către profesori care nu vor ști unul de celălalt. Dacă diferența dintre notele date de doi dascăli pe aceeași lucrare este mai mare de un punct, platforma identifică automat lucrarea respectivă și o trimite la alți doi evaluatori.

Corectare digitalizată s-a făcut și anul trecut, și acum doi ani la evaluarea națională și la Bac, dar mai restrâns, doar în județele Dâmbovița și Călărași. Peste 54.600 de contestații au fost depuse după Bac, iar notele au fost modificate pentru aproape 52.000 de elevi, conform Ministerului Educației. Practic, atâtea lucrări au fost notate greșit. În sesiunea de toamnă a bacalaureatului din 2023, lucrările au fost evaluate digitalizat pentru toată țara. A adus cel mai mare procent de note greșite din ultimii 10 ani.

<strong>Anul școlar 2023-2024 va fi însă primul în care se va folosi corectarea digitalizată în toată țara, pentru toate examenele naționale.</strong>

Ministerul ia în calcul ca la simulările examenelor naționale din acest an, profesorii să evalueze lucrările elevilor de-acasă, conform Edupedu.

Între timp, Ministerul Educației a lansat licitația pentru dezvoltarea unei platforme de evaluare și realizare de conținut digital în valoare de aproape 80 de milioane de euro, bani veniți prin PNRR. Platforma ar trebui, a spus ministerul, să devină complet funcțională în anul școlar 2025-2026. Noua lege a educației prevede ca toate evaluările la clasă și examenele naționale să fie integral standardizate și verificate în format digital începând din anul școlar 2027-2028.