Ce spun profesorii despre cardurile de 1.500 de lei? Între „Nu înțeleg de ce nu ne putem cumpăra un telefon” și „Suntem o breaslă de nemulțumiți”

Cardurile pentru prima de carieră didactică, de 1.500 de lei, au început, din octombrie, să fie trimise profesorilor. Nu toate au fost alimentate încă, dar deja au provocat discuții, nemulțumiri și confuzie, scrie publicația Școala 9. Fiindcă nici pentru dascăli, nici pentru comercianți nu era clar cum și pe ce pot fi folosiți banii, Ministerul Educației și cel al Investițiilor au răspuns la o serie de întrebări cu privire la cum pot fi utilizați.

Din cei 1.500 de lei, 450 sunt de la stat, iar restul de 1.050 de lei vin din fonduri europene, de aceea au venit în tranșe separate pe card, dar în aceeași zi.

Banii pot fi cheltuiți de profesori pe orice se află în aria activității didactice, potrivit ordonanței de urgență. Aici intră cursurile de pregătire profesională și „alte categorii de cheltuieli asimilate”, echipamente IT, cărți de specialitate. Până la cel mult 30% din sumă, profesorii pot cheltui banii pentru „acoperirea de nevoi didactice individuale specifice ale cadrelor didactice”.

În ceea ce privește celelalte categorii de personal, care primesc 500 de lei, acestea pot folosi banii pentru cursuri de pregătire.

Printre librării s-au strecurat și farmacii și o măcelărie

Pe lista provizorie ajunsă la sindicate se află în jur de 1.230 de magazine din 170 de orașe din țară, între care librării, magazine de electronice și electrocasnice, dar și câteva farmacii, magazine de haine și o măcelărie. Ministerul Educației a specificat că această listă este deschisă și poate fi îmbogățită în permanență cu alte magazine. Ba chiar profesorii pot propune nume de comercianți, trimițând un e-mail la adresa [email protected].

Ce au stabilit recent ministerele este că profesorii nu au voie să-și cumpere din primă telefoane mobile, televizoare sau ceasuri smart, iar produsele de birotică le pot achiziționa numai în limita a 30% din sumă.

Ele au avertizat că profesorii sunt responsabili pentru ce cumpără și trebuie să returneze banii cheltuiți pe lucruri care nu au legătură cu activitatea didactică. Dascălii nu au voie să facă cumpărăturile de zi cu zi din acești bani.

Contactați de Școala 9, mai mulți profesori au spus că și-ar fi dorit să poată folosi banii din primă oriunde, nu doar pentru anumiți comercianți, despre care spun că pare că au fost aleși „cu dedicație”. Alți profesori spun că banii sunt oricând bineveniți, dar aceștia sunt prea puțini și nu le ajung să cumpere un laptop mai performant, de care ar avea nevoie la clasă, iar restricția legată de telefoanele mobile nu are sens pentru ei.

Sunt însă și câțiva profesori optimiști, care văd banii de la stat ca pe oportunitatea perfectă de a acoperi din costurile pentru cărți și materiale de birotică.

„Suntem o breaslă de nemulțumiți”

Alexandra Chirea, profesoară de limba franceză, Colegiul Național Gheorghe Șincai, București:

„Mă obosește foarte tare discuția asta despre prima didactică, atâtea nemulțumiri, suntem o breaslă de nemulțumiți, dar fix când nu trebuie să fim așa. De noi, niciodată. De ceilalți, întotdeauna. De copii, de școală, de părinți, de sistem. Și, implicit, și de aceste vouchere.

«Nu e bine pentru că nu ne putem lua telefon, nu e bine pentru că nu ne putem lua televizor, nu e bine pentru că nu ne putem lua smartwatch». Dar mă tot întreb, o fi așa îngrozitor că trebuie să ne luăm cărți? Cel puțin la prima vedere, pare că da, e un lucru îngrozitor să dăm banii pe cărți. Ce nu cred că înțelegem este că vorbim de bani europeni și chiar nu putem să cheltuim banii cum suntem noi obișnuiți să o facem, românește, adică. Sunt din fonduri europene, există niște reguli și ele sunt stricte.

Am tot citit și că magazinele de unde putem cumpăra sunt cu dedicație. Eu cred că magazinele trebuie să își dorească ele întâi să lucreze cu statul român. Și e dreptul lor să refuze, poate știu ele mai bine de ce. Sunt convinsă însă că numărul lor se va mări, așa cum sunt la fel de convinsă că ne vom mai lămuri pe parcurs ce și cum. Cred că ar trebui să avem o atitudine mai echilibrată, să avem un pic de răbdare. Din ce citesc pe internet, pare că mâine toată lumea vrea să cheltuiască toți banii”.

Eu, una, abia aștept să-mi cumpăr cărți, pixuri în formă de pisică - au mare succes în rândul copiilor mei -, coli colorate și plicuri negre pentru a le da feedback personalizat copiilor mei. În sfârșit, nu le voi mai plăti din buzunar. Și asta, momentan, îmi este de ajuns.

„Vă oferim benzină gratuit pe un an, dar cumpărați-vă mașină de 60.000 de euro”

Ovidiu Bădescu, profesor de matematică, Colegiul Naţional Traian Lalescu, Reşiţa:

„Sunt bineveniți, dar mult prea puțini. Nu cred că din acești bani profesorii ar trebui să își achiziționeze abonamente la platforme educaționale, cred că accesul la aceste platforme ar trebui să fie gratuit pentru toți profesorii din România.

Condiționarea de diploma de absolvire a unui curs este prostie, de exemplu dacă cineva se înscrie la un doctorat sau la un masterat, care nu se finalizează până în 31 august 2024? Dacă sunt persoane care încep un masterat, care plătesc taxa de înmatriculare, care frecventează cursurile, dar care, din motive medicale, nu îl pot finaliza? Vor fi multe persoane care nu riscă să plătească un curs din acești bani și atunci mai bine nu se înscriu la aceste programe de formare.

Referitor la echipamentele IT, e clar că un laptop care să îmi fie folositor și peste 3-4 ani nu se încadrează în acești bani. Și atunci voi fi nevoit să pun din buzunar diferența (aproximativ tot 1.500 de lei), deci e ceva de genul: vă oferim benzină gratuit pe un an, dar cumpărați-vă mașină de 60.000 de euro.

Personal, nu o văd ca o soluție, dar cine ne ascultă pe noi?

Și eu inițial am vrut să nu folosesc acești bani, dar m-am gândit că îi pot priva pe propriii elevi de un alt fel de învățare. Îmi voi lua o tabletă pentru a folosi platforme gratuite, dar aceste platforme gratuite se construiesc cu ajutorul profesorilor voluntari, avem nevoie de așa ceva. Chiar noi am creat cu ajutorul voluntarilor Edu For Life o platformă care devine complexă și așteptăm profesori voluntari care să contribuie la ea”.

„Lista magazinelor agreate este foarte restrânsă”

Marcelina Popa, profesoară de matematică, Colegiul Dobrogean Spiru Haret, Tulcea:

„Sunt utile. Dar mă deranjează faptul că lista magazinelor agreate este foarte restrânsă. În Tulcea e doar Flanco! Atât. Nicio librărie, nicio papetărie, niciun alt magazin de electronice.

Circulă în presă zvonul că nu am avea voie să ne cumpărăm telefon.

Dar noi realmente folosim telefoanele în interesul școlii! Comunicăm cu elevii, părinții și colegii, intrăm pe platformele educaționale, în cataloagele electronice și, în general, pe internet de pe ele. La școală cade din când în când internetul, dar pe telefon avem întotdeauna. Nu înțeleg de ce!

Să car la școală, în clasă, o tabletă după mine, când am telefon. Eu fac cursuri pe telefon. Sunt cursuri pe YouTube etc. Am învățat Python pe telefon și folosesc și la clasă.

Este jenant să ni se ceară un referat cu privire la utilizarea acelor 30% «la liber». Dacă-mi iau o fustă, trebuie să explic... ce anume? Că la școală nu mă pot duce în pijama? Dacă-mi iau un ruj sau o pensetă, trebuie să explic că profesoarele trebuie să aibă o figură plăcută și îngrijită?

Eu personal mi-aș fi cumpărat un telefon. Am unul vechi de 5 ani, deja merge mai greu. Mi-aș cumpără un laptop, dar trebuie să mai pun eu bani. Cu 1.500 de lei poți cumpăra un telefon acceptabil, un laptop mai greu. Laptopul meu este vechi și el de vreo șase ani”.

„Nu înțeleg de ce îmi spui exact de unde să-mi iau”

Florin Tudose, profesor de sociologie, Liceul Benjamin Franklin, București:

„A apărut lista cu magazinele de unde poți cumpăra, dar nu sunt toate, iar în țară nu prea ai de unde să-ți cumperi, nu înțeleg de ce nu te lasă să cumperi online, de pe site-uri cu cărți. În plus, nu toată lumea are nevoie de cărți, dacă ești profesor de sport sau tehnice, nu găsești cărți.

Pe partea de cursuri deja au început ofertele, chiar am vorbit ieri cu un director care a zis că deja a venit nu știu ce firmă care să le ofere cursuri ce costă fix 1.050 de lei, banii care se pot cheltui pentru această categorie. Imediat au venit și cu oferta, ca și cu pachetele de vacanță. 

Nu înțeleg de ce nu poți să cumperi online de oriunde în țară, să nu te limitezi la o listă de magazine, iar legat de decont nu este foarte clar ce trebuie să aduci ca justificare. Factura probabil, dar dacă nu cumperi din județul din care ești, ce ți se întâmplă?

Sunt curios dacă poți cumpăra cursuri de la casele corpurilor didactice, deși ele sunt de stat, aparțin de inspectorate. Dar bănuiesc că îi vor lăsa. Profesorii am văzut că sunt destul de nervoși, nu e totul clar. 

Eu probabil îmi voi lua cărți. Nu înțeleg de ce îmi spui exact de unde să-mi iau? Știu și eu de la ce librărie să-mi iau, dacă îmi dau libertatea. La cursuri, poți face oriunde, cu sau fără credite, dar trebuie să prezinți diploma și factura”.

Întregul articol poate fi citit pe Școala9.