Chinezii au reprodus la scara 1:1 cel mai mare portavion american. Un expert din domeniul apărării explică planurile Beijingului

Cel mai mare portavion american, Gerald Ford, a fost reprodus la scara 1:1 de China, potrivit mai multor imagini apărute recent în publicația Planet Labs, informează RFI. Un expert francez din domeniul apărării arată că aceste instalaţii sunt folosite pentru testarea și calibrarea lanțului de achiziție - ISR, informații, supraveghere și recunoaștere - și ghidarea rachetelor chineze balistice antinavă.

Nu mai există nicio îndoială că chinezii au reprodus la scară 1:1 puntea celui mai mare portavion american, Gerald Ford, cu toate detaliile, inclusiv „turnul” său caracteristic, plasat mai în spate decât la alte portavioane americane, notează sursa citată.

Structura detectată la finele anului 2023 în deșertul Taklamakan din provincia chineză Xinjiang are o lungime de 330 de metri, adică exact lungimea navei amiral a marinei americane.

În imaginile publicate de Planet Labs pot fi văzute alte siluete albe mai mici, orientate exact în același mod. Aceste instalații de testare nu sunt foarte discrete, deoarece pot fi văzute din spațiu, scrie RFI.

Instalaţii pentru dezvoltarea de rachete balistice antinavă

„Cu aceste instalații, ei au tot ce le trebuie pentru a testa și calibra lanțul de achiziție - ISR, informații, supraveghere și recunoaștere - și ghidarea rachetelor lor balistice antinavă”, spune un inginer francez din domeniul apărării.

„Chinezii lucrează de ani la un astfel de proiect. Din punct de vedere tehnic, ei fac ceea ce spun, chiar publică detalii, dar bariera lingvistică lucrează împotriva noastră”, adaugă el.

Instalaţia din deşert este folosită de chinezi pentru a dezvolta o rachetă balistică antinavă. Pentru a ţine la distanţă flota americană, chinezii au nevoie de racheta cu rază de acțiune intermediară DF-21D, capabilă să parcurgă 1.500 km și să lovească din „spațiu”, însă pentru a distruge un portavion, aceasta trebuie să fie mai precisă. Astfel, a fost dezvoltat un „cap de căutare”, cunoscut și sub numele de cap de orientare, capabil să „recunoască” forma țintei și să se orienteze spre ea.

Siluetele din deșert ar fi fost folosite pentru a ascuți „ochiul rachetei” sau pentru a testa sistemele de informații responsabile pentru a ajuta la identificarea țintei, arată RFI.

De cealaltă parte, marinele militare occidentale consideră că chinezilor le va fi foarte greu să dezvolte această rachetă „distrugătoare de portavioane”. Nicio rachetă balistică cu vârf convențional nu a fost folosită vreodată împotriva unei nave care se deplasează în largul mării, chiar și a unei nave mari.