Cine sunt autorii? Primele speculații după atacul terorist din Iran generează confuzie și semne de întrebare

Teheranul dă vina pe Israel și pe SUA, americanii resping acuzațiile și sugerează că în spatele dublei deflagrații s-ar putea afla o grupare teroristă. Singurul lucru cert, până acum, este că nimeni nu a revendicat atacul, scriu New York Times, Reuters și Al Jazeera.

Cele două explozii care au avut loc miercuri în Iran, în timpul unei comemorări a generalului Qassim Suleimani, au ucis cel puțin 84 persoane și au rănit aproape 300, conform ultimului bilanț revizuit, generând anxietate, acuzații și speculații cu privire la autorii atacului.

Deocamdată, nimeni nu a revendicat responsabilitatea pentru atentat.

Oficialii iranieni au spus că cele două bombe au fost plasate în saci, de-a lungul drumului spre un cimitir din orașul Kerman, și au explodat în timp ce o mulțime numeroasă se îndrepta spre mormântul generalului Suleimani - ucis în 2020 de americani.

Mulți iranieni s-au declarat nemulțumiți de faptul că autoritățile nu au reușit să asigure o securitate adecvată pentru un eveniment la care au participat mii de persoane. În replică, guvernul de la Teheran a dat vina pe cele două țări pe care Teheranul le consideră de mult timp dușmanii săi de moarte, Israelul și Statele Unite.

Experții și analiștii internaționali au declarat însă că atacul pare a fi mai degrabă opera unor grupări teroriste, nu a Israelului, scrie The New York Times.

În stare de fierbere

Oficialii iranieni au declarat că bombele plasate pe marginea drumului par să fi fost detonate prin telecomandă. Clipurile postate pe rețelele sociale au arătat oameni țipând și fugind, în timp ce fumul generat de explozii se ridică la sud-vest de cimitir.

Atacul a avut loc într-un moment de anxietate sporită în Iran și în întreaga regiune a Orientului Mijlociu.

De ani, organizațiile teroriste sunnite, inclusiv Statul Islamic, au comis atacuri care au vizat civili în întreaga regiune - Irak, Liban și Afganistan. În Iran, doar câteva atacuri au avut loc însă în ultimii 20 de ani.

Lucrurile au explodat pe 7 octombrie, când Hamas, gruparea susținută de Iran, a lansat un atac asupra Israelului, în care a ucis aproximativ 1.200 de persoane.

Israelul a invadat Gaza, iar războiul a distrus infrastructura civilă din Fâșie, omorând, potrivit informațiilor din domeniul Sănătății din Gaza, peste 20.000 de persoane, majoritatea femei și copii.

Alți doi aliați iranieni, Hezbollah din Liban și rebelii Houthi, din Yemen, au deschis mai multe fronturi împotriva Israelului, perturbând transportul maritim internațional și generând temeri privind izbucnirea unui război regional în toată regula.

Până în prezent, Iranul nu s-a implicat direct în război.

La sfârșitul lunii decembrie, Israelul a asasinat un comandant de rang înalt al Gardienilor Revoluției iraniene, care era responsabil cu procurarea de arme pentru gruparea libaneză Hezbollah și pentru militanții sirieni.

Apoi, marți, un oficial de rang înalt al Hamas, care asigura o legătură strânsă cu Iranul și Hezbollah, a fost ucis într-o suburbie din Beirut.

Acuzațiile Teheranului

În urma atacului din Kerman, au explicat pentru New York Times două persoane apropiate de Gardienii Revoluției și familiarizate cu dezbaterile interne dintre factorii de decizie iranieni, liderii militari și politici de la Teheran au decis să arate cu degetul spre Israel.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a dat o declarație în care i-a acuzat pe „dușmanii criminali ai Iranului”, deși nu a numit niciun grup sau țară. Khamenei a promis că dușmanii Iranului trebuie să știe că „această tragedie va avea un răspuns puternic”.

Atât președintele țării, cât și șeful adjunct al Parlamentului au fost mai tranșanți în acuzațiile lor, scrie Al Jazeera.

„Le spunem criminalei Americi și regimului sionist că vor plăti un preț foarte mare pentru crimele pe care le-au comis și că vor regreta”, a declarat președintele Ebrahim Raisi.

Adjunctul șefului Parlamentului, Mojataba Zolnouri, a declarat că „din stilul atacurilor reiese clar că este vorba de regimul sionist” și că „Republica Islamică are dreptul de a răspunde, dar va stabili ea însăși ora, data și locul răzbunării”.

La căderea nopții, mulțimea s-a întors la Cimitirul Martirilor din Kerman scandând: „Moarte Israelului” și „Moarte Americii”.

Washingtonul a negat orice implicare. „Statele Unite nu au fost implicate în niciun fel. Nu avem niciun motiv să credem că Israelul a fost implicat în această explozie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Întrebat despre explozii, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, a subliniat: „Suntem concentrați pe lupta cu Hamas”.

Acuzațiile iranienilor par a fi contrazise și de analiza agențiilor de informații americane, citată de mai mulți oficiali americani, sub acoperirea anonimatului.

Primele evaluări ale Washingtonului indică faptul că Israelul nu a fost implicat, au declarat oficialii. În plus, atacul nu a fost în concordanță cu metodele obișnuite ale Israelului, a observat Ali Vaez, un expert al think-tank-ului Crisis Group.

În timp ce Israelul a desfășurat în mod regulat operațiuni secrete în Iran, acestea au vizat anumite persoane, cum ar fi oameni de știință sau oficiali iranieni, precum și instalații nucleare sau de armament.

Un atac de genul celor comise de Statul Islamic

În ciuda apelurilor la răzbunare, cele două persoane familiare cu discuțiile interne din Iran au declarat că ayatollahul Khamenei a fost mai prudent, instruindu-i pe comandanții militari să urmărească „răbdarea strategică” și să evite cu orice preț să aducă Iranul într-o confruntare militară directă cu Statele Unite.

Sursele citate de New York Times au spus că acesta a ordonat armatei să limiteze represaliile la operațiuni secrete împotriva Israelului sau la atacuri ale milițiilor fidele Teheranului asupra bazelor americane din Siria și Irak.

Khamenei, au spus sursele, consideră că asasinatele recente ale unui comandant iranian în Siria, ale oficialului Hamas din Beirut și atacurile din Kerman sunt o campanie coordonată de Israel pentru a distrage atenția de la indignarea internațională legată de războiul din Gaza.

Analiștii au observat însă că în spatele atacurilor s-ar putea afla diverși autori, inclusiv organizații teroriste musulmane sunnite precum Statul Islamic sau grupuri separatiste iraniene.

„Pare a fi un atac terorist, de genul celor comise de Statul Islamic în trecut și, din câte știm, aceasta este, cred, presupunerea noastră în acest moment”, a declarat un înalt oficial al administrație Biden, citat de Reuters.

Atacuri teroriste în Iran

Oricine s-ar fi aflat în spatele atentatului, costul uman al acestuia „nu a mai fost văzut la această scară în interiorul Iranului”, a declarat Sanam Vakil, șef adjunct al programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House.

Iar numărul morților ar putea să crească în continuare.

„Din păcate, mulți dintre răniți sunt în stare critică”, a declarat Babak Yektaparast, un purtător de cuvânt al operațiunilor de ajutor de urgență din țară. El a precizat că toate unitățile medicale din provincia Kerman sunt pregătite să trateze pacienții, iar avioanele de urgență au fost trimise pentru evacuări medicale către spitalele din Teheran.

Iranul a declarat zi de doliu național pentru joi, iar oficialii au lansat un apel pentru donații de sânge.

Ministrul iranian de interne, Ahmad Vahidi, a declarat pentru televiziunea de stat că cei mai mulți oameni au murit în urma celei de-a doua explozii, care a urmat cu câteva minute după prima și s-a produs în timp ce mulțimea se aduna pentru a ajuta răniții.

Atacurile teroriste sunt rare în Iran.

În 2017, Statul Islamic a lansat două atacuri la Teheran, omorând 12 persoane în lovituri asupra Parlamentului și asupra mausoleului ayatollahului Khomeini. În august și octombrie 2022, bărbați înarmați afiliați Statului Islamic au atacat un sanctuar religios din orașul Shiraz, deschizând focul asupra oamenilor care se rugau și omorând zeci de persoane.

Exploziile de miercuri au avut loc la patru ani după atacul american cu dronă care l-a ucis pe generalul Suleimani, comandantul puternicei Forțe Quds a Corpului Gardienilor Revoluției iraniene, pe aeroportul din Bagdad.

Generalul Suleimani a construit și a înarmat o rețea de miliții fidele Teheranului pentru a contracara influența Statelor Unite și a Israelului în Orientul Mijlociu. Până în prezent, el continuă să se bucure de un statut aproape mitic printre iranieni.