Cercetătorii de la Institutul Karolinska, Universitatea din Bristol și Imperial College London au analizat date genetice de la aproape 10.000 de persoane, concentrându-se pe variațiile genelor CYP1A2 și AHR, care influențează viteza de metabolizare a cafeinei în organism.
„Concentrațiile plasmatice mai ridicate de cafeină, prevăzute genetic, au fost asociate cu un IMC mai scăzut și cu o masă grasă totală mai redusă,” au notat cercetătorii citați de Science Alert.
„În plus, concentrațiile plasmatice mai ridicate de cafeină au fost asociate cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2″.
Aproximativ jumătate din efectul cafeinei asupra reducerii riscului de diabet pare să fie mediat prin scăderea indicelui de masă corporală (IMC).
Cercetătorii explică acest efect prin capacitatea cafeinei de a stimula termogeneza (producția de căldură) și oxidarea grăsimilor în organism, ambele jucând un rol important în met...