acum 9 luni
58
Comisia Europeană a aprobat joi, 11 ianuarie, crearea unui fond de 126 de milioane de euro (138 de milioane de dolari) care să contribuie la consolidarea infrastructurii portuare românești, afectată de creşterea fluxurilor exporturilor ucrainene, scrie The Kyiv Independent.
România joacă un rol crucial în exporturile ucrainene pe fondul amenințărilor Rusiei la adresa transportului maritim din Marea Neagră, pe teritoriul țării noastre fiind expediată aproape 60% din producția ucraineană. Oficialii români și ucraineni au depus eforturi pentru a extinde capacitatea infrastructurii de transport maritim a României pe Dunăre și pe Marea Neagră.
Importanța Dunării ca rută de transport maritim a crescut brusc după retragerea Rusiei din acordul de la Marea Neagră privind cerealele, în luna iulie a anului trecut.
Măsura va fi finanţată parţial din fondurile de coeziune ale UE şi va contribui la funcţionarea "culoarelor de solidaritate" ("Solidarity Lanes") UE-Ucraina prin facilitarea fluxurilor comerciale înspre şi dinspre Ucraina.
"Această schemă în valoare de 126 de milioane euro va permite României să reducă blocajele create de creşterea bruscă a volumului de mărfuri care sosesc în porturile de la Dunăre şi Marea Neagră. Ajutorul va sprijini operatorii portuari să prelucreze şi să depoziteze mărfurile care îşi aşteaptă rândul, reducând astfel blocajul cauzat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Acest lucru va contribui la planul de acţiune al UE pentru culoarele de solidaritate, fără a denatura în mod nejustificat concurenţa pe piaţa unică", a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager, potrivit Agerpres.
În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor granturi de până la 10 milioane euro pentru societăţile de logistică care îşi desfăşoară activitatea în porturile maritime şi interioare româneşti situate pe:
graniţa estică a UE (Constanţa, Galaţi, Giurgiu);
canalul Dunăre-Marea Neagră (Poarta Albă, Midia şi Năvodari);
canalul Sulina sau porturile "satelit" ale Constanţei (Midia şi Mangalia).
Ajutorul nu poate depăşi valoarea cea mai mică dintre următoarele cuantumuri: 10 milioane euro pe beneficiar, deficitul de finanţare sau 65% din costurile eligibile ale proiectului.
Comisia a constatat că ajutorul este necesar şi adecvat pentru a genera investiţia, care nu ar fi putut fi realizată în absenţa ajutorului, deoarece nici un investitor de pe piaţă, nici vreo instituţie financiară nu ar fi finanţat-o în condiţii comerciale din cauza incertitudinilor legate de războiul provocat de Rusia şi de caracterul temporar al fluxurilor comerciale pe care acesta le-a creat.
De asemenea, ajutorul este proporţional şi limitat la minimumul necesar pentru a genera investiţiile. Mai mult, nivelul ajutorului se bazează pe un deficit de finanţare dovedit. Operatorii pot primi numai acele ajutoare care sunt indispensabile pentru a acoperi costurile suplimentare aferente echipamentelor şi depozitării necesare pentru manipularea mărfurilor deviate de la rutele lor comerciale normale.
În plus, efectele pozitive ale ajutorului compensează eventualele efecte negative asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale dintre statele membre ale UE. Fluxurile comerciale în cauză au apărut în mod natural în porturile cele mai apropiate din punct de vedere geografic de Ucraina şi vor dispărea după soluţionarea crizei, susține Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.
Schema se va derula până la 31 decembrie 2024.
Nu este clar însă care va fi viitorul exporturilor ucrainene prin România dacă porturile ucrainene de la Marea Neagră se vor redeschide la capacitatea lor de dinainte de război, notează The Kyiv Independent.
Foto: Hepta.ro
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Ucraina și Rusia
English (US) · 
Romanian (RO) ·