Copiii din Gaza își plâng părinții uciși în bombardamentele israeliene: „Casa s-a prăbușit peste noi, iar tata s-a dus în rai”

Când Laila al-Sultan, o fetiță în vârstă de 7 ani, se trezește noaptea, ea își strigă tatăl, ucis în același bombardament aerian israelian care a rănit-o la picior, în războiul din Fâșia Gaza despre care se crede că a lăsat mii de copii palestinieni fără unul sau ambii părinți, relatează miercuri, 10 ianuarie, Reuters.

Ea și fratele ei, Khaled, în vârstă de 4 ani, se joacă acum pe podeaua barăcii în care locuiesc, în mijlocul unui oraș de corturi, plin de persoane fără adăpost, fiind nevoiți să ducă o viață fără tată, în timp ce mama lor se luptă să se descurce printre dărâmăturile enclavei ruinate.

"Casa s-a prăbușit peste noi, iar tata s-a dus în rai și este foarte fericit", a spus Khaled, țopăind în sus și în jos pe poala Lailei, în timp ce stăteau pe podea.

Cele trei luni de război au fost devastatoare pentru copiii din Gaza. Autoritățile sanitare din teritoriul condus de Hamas au estimat că aproximativ 40% dintre persoanele confirmate ca fiind ucise, cifră pe care o estimează acum la 23.357, aveau sub 18 ani.

Cei mai mulți dintre cei care au supraviețuit și-au pierdut casele. Aceștia trăiesc în adăposturi înființate în școli, în corturi sau barăci, sau înghesuiți în casele care se află încă în picioare, familii întregi locuind în camere de o persoană. Cu foarte puțină hrană în Gaza, copiii sunt mereu flămânzi.

"Încă nu suntem în măsură să aflăm numărul acestora, dar avem estimări inițiale de mii de orfani. Cifrele sunt mari, iar provocările sunt mari", a declarat Ahmed Majdalani, ministrul palestinian al Dezvoltării Sociale din Cisiordania ocupată de Israel.

Laila are o orteză metalică dizgrațioasă atașată la piciorul rănit și cicatrici pe față și pe picior.

Copiii sunt nevoiți să se joace printre șirurile de rufe întinse între corturi, pe nisipul din Rafah, n oraș palestinian din sudul Fâșiei Gaza.

Greutățile - și frica într-un conflict în care continuă bombardamentele intense ale Israelului asupra zonelor civile - sunt agravate de tristețea lor.

Laila a spus că "l-am iubit pe tata cât există pești și ceruri și tot ce există", descriindu-l ca un om obișnuia să o ducă în parc și la grădina zoologică.

"Tatăl meu a fost martirizat… unchiul meu Awad a fost martirizat, la fel ca și unchii mei Ibrahim, Suhaib și Baha. Cu toții am fost răniți, iar eu sunt aici, cu o rană la picior", a spus ea, folosind termenul pe care îl utilizează palestinienii atunci când vorbesc despre semenii lor uciși de Israel.

Într-un alt cort din Rafah, Ahmed al-Saker, un băiat în vârstă de 13 ani, plângea în timp ce făcea focul sub o oală de gătit și își amintea de tatăl lui, ucis într-un atac asupra casei lor.

"Obișnuia să-mi cânte la culcare și să mă îmbrățișeze și să mă țină în brațe înainte de a dormi", a spus el, ștergându-și lacrimile.

"Mama mea nu poate suporta toate aceste griji și poveri și nu-l poate căra singură pe fratele meu rănit", a spus el.

Viitor întunecat

Grijile în privința viitorului îi marchează în special pe copiii din Gaza care au pierdut un părinte. Deja forțați să se maturizeze din cauza războiului, ei trebuie acum să suporte o povară suplimentară de muncă, în noua și greaua lor viață, printre dărâmături.

"Tatăl meu nu mai este. Obișnuia să o ajute mereu pe mama mea. Obișnuia să o ajute la gătit și ne ajuta să învățăm. Acum nu mai este, Dumnezeu să-i binecuvânteze sufletul, iar la această vârstă va trebui să port mai multe responsabilități pentru a-i ajuta pe frații mei mai mici", a spus Raghad Abu Nadi, o fată în vârstă de 14 ani.

Ea se plimba printre corturi împreună cu fratele ei mai mic, Osama, în vârstă de 9 ani, care îl visează uneori pe tatăl lor mort. "Îl iubeam atât de mult", a spus Osama.

Cu toate acestea, bombele continuă să cadă. Marți seară, un atac aerian în cartierul Tal al-Sultan din Rafah a ucis mai multe persoane, inclusiv copii, conform declarațiilor făcute de supraviețuitori.

Obiectivul de război declarat al Israelului îl reprezintă distrugerea Hamas, ai cărei luptători au trecut granița în asaltul-surpriză din 7 octombrie, ucigând peste 1.200 de persoane, în principal civili, și luând 240 de ostatici.

Armata israeliană susține că face tot ce poate pentru a limita rănirea civililor și acuză Hamas că încearcă să crească numărul de morți infiltrându-se printre oamenii obișnuiți, lucru pe care gruparea militantă palestiniană îl neagă. Israelul spune că războiul va mai dura câteva luni.

Ahmed Jarbou, stând alături de mama lui, își amintește clar momentul în care și-a pierdut tatăl. Familia căutase adăpost în casa unchiului său, la etajul patru al unei clădiri cu cinci etaje, când o rachetă israeliană a lovit.

"Vărul meu a fost martirizat. A zburat de la fereastra de la etajul patru și s-a prăbușit pe pământ. Fratelui meu i-au fost amputate picioarele… iar tatăl meu a căzut în genunchi pe podea și a fost martirizat", a declarat Jarbou, un băiat în vârstă de 12 ani.

Foto: Profimedia Images

Citește și: O altă față a războiului din Fâșia Gaza: drama copiilor cu membre amputate, care nu pot primi îngrijiri de specialitate. „Zac acolo și nimeni nu vine să îi vadă”. VIDEO

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Israel și Hamas