Crăciunul la Curtea Regală a României. Cadourile extravagante care-i nemulțumeau pe oaspeții lui Ferdinand I: „Am căzut mai jos decât sub regele Carol”

Sărbătoarea Crăciunului în forma modernă, cu împodobirea bradului și oferirea de cadouri, a fost introdusă în România în 1866 de Prințul Carol I, la Palatul Regal din București. 

Această tradiție cu rădăcini scandinave, preluată la mijlocul secolului al XVIII-lea de Curtea Regală a Marii Britanii prin bunicul reginei Maria, principele consort Albert, și ulterior de marile curți europene, a fost adoptată rapid de elitele României, marcând trecerea de la obiceiuri rurale tradiționale la un Crăciun european puternic influențat de regalitate. 

Decenii la rând, cât timp România a fost monarhie, Crăciunul a avut o triplă dimensiune: ceremoniile oficiale - care implicau discursuri politice, ridicări în rang, defilări și primirea cetelor de colindători - privite ca o obligație a suveranilor față de popor, de la care nu s-au abătut nici măcar în vreme de război, apoi erau balurile regale, cu siguranță cel mai așteptat eveniment monden...