CULISELE UNUI SCANDAL în PNL pe tema unui număr mai mare de femei în Parlament. „Bărbații se tem că le vom fura locurile pe liste”. Ironii cu amante și persoane transgender

Disputa în grupul PNL din Camera Deputaților a pornit, luni, de la un proiect de lege pentru cotele de gen, care ar da femeilor din partid 33% din locurile eligibile la alegerile din 2024. Nici pesediștii nu sunt încântați de proiect, așa că cele două partide au blocat, până acum, inițiativa legislativă.

„Au mare încredere în noi să le creștem copiii, să facem cumpărăturile, să ne gândim la tot ce este nevoie pentru casă, să avem o viziune politică seara, când bărbații ajung acasă și discută cu noi. Atunci am putea avea un merit să fim parlamentari. Când se pune problema de liste, toată lumea se face că plouă”, este revolta Marei Calista, într-o declarație pentru Libertatea.

Deputata PNL s-a luptat, luni, în grupul liberal din Cameră, să le explice colegilor de partid de ce este nevoie să susțină proiectul, depus în martie 2022, pentru ca femeile să aibă 33% locuri eligibile la viitoarele alegeri.

Inițiativa a trecut, în mai 2022, de Senat și așteaptă un vot final în Cameră de peste un an și jumătate.

Mara Calista nu a fost singura deputată care a cerut mai multe drepturi pentru femeile din partid, dar bărbații din PNL s-au aflat în majoritate. Grupul liberal are 79 de membri, dar doar 16 sunt femei. Printre femeile din PNL care sprijină inițiativa se află și Alina Gorghiu, ministrul justiției. 

Mara Calista este deputată PNL din 2016 Foto: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu

Ironiile deputaților PNL: Să trimită șefii de organizații amante la București

Avântul feminin s-a lovit de ironiile bărbaților din partid, care nu vor ca femeile să obțină un procent atât de mare pe poziții eligibile, poziții care le asigură prezența în viitorul Parlament.

Dezbaterea în grupul PNL s-a aprins, deoarece proiectul figura luni seara pe ordinea de zi a Comisiei Juridice și urma să primească raport final.

„Transgenderii cum îi numărăm? Vreau să știu pe ce loc se află trasngenderii pe listă”, a intervenit Robert Sighiartău în discuțiile din grupul parlamentar, potrivit mai multor surse participante la discuție. Deputatul PNL este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare, iar intervenția sa nu avea legătură cu proiectul dezbătut.

Robert Sighiartău. Foto: Hepta

„Dacă punem mai multe femei pe liste, vor trimite șefii de organizații amantele la București”, a fost o altă replică primită de femeile din PNL de la colegii de partid care au susținut proiectul privind cotele de gen.

Mara Calista a fost prezentă la toate aceste afirmații.

„Dacă mergem pe gândirea exagerată, amantele pot să fie pe listă și acum. Să depășim un pic argumentele fără fundament”, a reacționat Calista, în declarația pentru Libertatea.

„În coada listei nu-ți poți dovedi meritocrația”

Miza reală o reprezintă însă locurile pe liste, iar mandatele PNL pentru Parlament ar putea să fie mai puține decât în 2020.

„Discutăm despre furtul, cu ghilimele, locurilor bărbaților din partid”, caracterizează Mara Calista teama colegilor de partid.

Ea a precizat că PNL este condus de un bărbat, urmat de alți patru prim-vicepreședinți, toți bărbați, de un secretar general, iar femeile sunt slab reprezentate la nivelul conducerii.

PNL are și 21 de vicepreședinți, doar trei sunt femei: Alina Gorghiu, Daniela Cîmpean și Monica Anisie.

„Ca să îți poți dovedi meritocrația, trebuie să ai acces să o dovedești. Dacă mereu ești lăsat în coada listei, nu poți să dovedești nimic nimănui”, este mesajul transmis de Mara Calista.

Doar 18% este ponderea femeilor în Parlamentul României 

Nicolae Ciucă a declarat, în mai multe ocazii, că susține cotele de gen în politică, deoarece reprezentarea femeilor în Parlament este sub 20%. Afirmațiile sale nu s-au concretizat până în prezent în modificări legislative majore în această direcție.

87 de femei

sunt în Parlamentul României, din totalul de 466 de deputaţi şi senatori. Suntem, astfel, în coadă la nivelul UE. 

Cu 18% ponderea de femei membre, doar în Ungaria (13,1%), Malta (13,4%) şi Cipru (14,3%) există mai puține decât în România. 

O ședință de plen a Parlamentului României Foto: Inquam Photos

Amendamentele PSD pun mai multe femei pe listă, dar nu pe locuri eligibile

Marea luptă din Parlament și partide se dă între două sintagme care par asemănătoare, dar sunt diferite pe fond: 30% femei pe liste versus 33% femei pe locuri eligibile (n.r. - locuri care sunt creditate cu șanse reale pentru obținerea mandatului).

Statutul PSD, dar și al PNL, prevede deja 30% locuri pe liste. Legea actuală prevede deja 30% locuri pe liste pentru femei.

Noutatea proiectului, depus de 61 de deputați de la PSD, PNL, USR și UDMR în martie 2022, constă în faptul că locurile pentru femei trebuie să se afle în partea superioară a listei, nu în cea inferioară.

„Dacă schimbă legea și pun 33% în loc de 30% femei pe listă, schimbarea este fără vreun efect profund, este zero. Important este ce locuri primesc femeile. Dacă sunt 33% la finalul listei, ce sens are?”, a sublinat și o deputată social-democrată.

Amendamentele introduse de PSD în Comisia Juridică, comisia care dă raportul final asupra proiectului, elimină partea cu 33% locuri elibigile pentru femei.

„Listele de candidați pentru alegerilor membrilor din România în Parlamentul European se întocmesc astfel încât să se asigure reprezentarea ambelor sexe. În situația în care aceste liste conțin cel puțin trei candidați este obligatorie respectarea unei cote de reprezentare de mininum 33%, atât pentru bărbați cât și pentru femei din totalul candidaturilor propuse”, este amendamentul depus de PSD în Camera Deputaților.

Dispare orice referire la sistemul de organizare al listelor. Al doilea amendament al PSD propune eliminarea principiului „fermoarului” sau „zipper”.

Proiectul depus în 2022 prevede că:

Listele de candidați pentru Camera Deputaților, cu excepția celor care conțin mai puțin de trei candidați, trebuie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% pentru femei, cât și pentru bărbați, din totalul candidaturilor propuse
Înscrierea candidaților pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților, se realizează prin alternarea unei persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus, până la epuizarea locurilor de pe listă (n.r. - sistemul zipper)

„Noutatea proiectului o reprezenta metoda zipper (n.r. - fermoar): dacă primul candidat este bărbat, următoarele două poziții sunt femei și viceversa. Am văzut amendamentele asumate de PSD, dacă am trece proiectul cu amendamentele PSD nu am rezolva nimic”, a precizat Mara Calista, deputată PNL.

Grupul PSD din Camera Deputaților are 28 de reprezentante dintr-un total de 107 membri, fiind grupul cu cele mai multe femei, dar tot sub media europeană și pragul de 33% dorit.

Din cauza diferențelor majore de opinie, singura victorie a femeilor din PSD și PNL a fost ca proiectul să nu primească un vot final în această săptămână în Comisia Juridică.

Proiectul de lege a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social. Guvernul Ciucă nu a precizat clar dacă susține proiectul și s-a limitat să spună că Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării inițiativei legislative.

Care este situația la nivel european și în România. Modelul spaniol

Femeile reprezintă peste 51% din populația României, dar după alegerile din 2020 doar 17% sunt femei, se arată în expunerea de motive la proiectul legislativ. Procentul a scăzut față de 2016.

Partidele au pus pe liste aproape 30% femei, dar procentul celor care au ajuns în Parlament a fost cu puțin peste jumătate.

Franța a fost prima țară care a impus prin lege, în 2000, paritatea de gen de 50% pe listele pentru alegerile europarlamentare, municipale și regionale.

Modelul spaniol, implementat în 2007, impune o reprezentare minimă de 40% a ambelor sexe pe listele electorale. Partidele politice din Spania au implementat sistemul zipper, prin care candidații femei și bărbați alternează pe listele electorale.

„Șansele femeilor de accede la posturi de conducere sunt în mâinile partidelor politice și ale elitelor de partid care controlează procesele de selecție și de admitere. Partidele politice stabilesc ordinea de prioritate pe listele electorale”, se arată în expunerea de motive.

„Când toți șefii de organizație sunt bărbați, credeți că vom vedea femei pe liste dacă nu impun președinții de partid? Când li s-a spus că este recomandare UE și criteriu de aderare la OCDE au strâmbat din nas, se făceau că nu înțeleg. Unii spun că nu găsesc femei în județ să fie promovate. Le este teamă să nu le ia locul”, a declarat o deputată pentru Libertatea.

Foto principală: Inquam Photos/George Călin