acum 10 luni
69
„Progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește democrația în ultimii 35 de ani au fost anulate”, concluzionează un studiu realizat de cea mai importantă structură academică ce analizează starea democrației în lume.
V-Dem Institute (Varieties of Democracy - Varietăți ale democrației), care funcționează în cadrul Departamentului de Științe Politice de la Universitatea din Göteborg, Suedia, produce cel mai mare set global de date despre democrație.
V-Dem măsoară sute de atribute ale democraţiei, iar din 1989 până în 2022, a adunat peste 31 de milioane de date pentru 202 țări. Este un efort colectiv în care sunt implicați aproximativ patru mii de cercetători și experți din peste 180 de țări ale lumii, conform prezentării institutului.
În ultimii ani, datele au fost folosite pentru realizarea unor rapoarte privind starea democrației la nivel global. Raportul din 2023, care analizează datele din 2022, este intitulat sugestiv „Rezistența în fața autocratizării”.
Numărul dictaturilor l-a depășit pe cel al democrațiilor liberale
Pentru că datele asta arată, iar cercetătorii trag un semnal de alarmă. „Progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește democrația în ultimii 35 de ani au fost anulate”, este una dintre principalele concluzii al raportului.
Autocrația este acea formă de guvernare în care puterea statului este concentrată în mâna unei singure persoane.
În 2022, 72% din populația lumii, ceea ce înseamnă 5,7 miliarde de oameni, trăia în țări cu regimuri autocratice. S-a revenit practic la nivelul din 1986, notează cercetătorii.
Multe dintre regimurile autocratice analizate au atins nivelul de dictaturi. Și pentru prima dată în mai mult de două decenii, în lume sunt mai multe regimuri dictatoriale (closed autocracies) decât democrațiile liberale:
dictaturi = 28% din populație - 2,2 miliarde de oameni;
democrații liberale = 13% din populație - un miliard de oameni.
„Declinul cel mai dramatic a fost în regiunea Asia-Pacific - revine la nivelurile din 1978”, semnalează raportul. Acesta mai arată că numărul țărilor în curs de democratizare a scăzut drastic în ultimele două decenii. În 2002 erau 43 de țări în curs de democratizare; în 2022 sunt doar 14.
„Europa de Est, Asia Centrală și America Latină & Caraibe au revenit la nivelurile de la sfârşitul Războiului Rece”.
Raportul V-Dem 2023:
Ce atacă autocrații?
Presa, organizațiile neguvernamentale și libertatea academică și culturală sunt principalele ținte ale regimurilor autocrate.
Pe baza datelor colectate și analizate, cercetătorii concluzionează:
„Cenzura guvernamentală a presei se înrăutățește în 47 de țări.
Reprimarea guvernamentală a organizațiilor societății civile se înrăutățește în 37 de țări”.
Iar lucrurile sunt legate între ele, pentru că „dezinformarea, polarizarea și autocratizarea se consolidează reciproc”. În sens opus, societățile în care democrația se consolidează reduc „răspândirea dezinformării în mod substanțial și, într-o anumită măsură, și polarizarea”.
Și balanța economică se înclină în favoarea regimurilor autoritare
Tendințele politice se fac resimțite și la nivel economic. Astfel, regimurile autoritare au devenit în ultimii ani din ce în ce mai puțin dependente de țările guvernate democratic. În timp ce „dependența democrațiilor de autocrații s-a dublat în ultimii 30 de ani”.
Țările conduse de regimuri autoritare cumulează astăzi 46% din PIB-ul global.
Concomitent, „ponderea comerțului mondial între democrații a scăzut de la 74% în 1998 la 47% în 2022”, conform V-Dem Institute.
Cum stă România?
După cum lesne se observă, există un declin al democrației în ultimele decade. Europa este un continent privilegiat din acest punct de vedere. Se pare că democrația a fost și rămâne, cu mici excepții, o chestiune ce ține aproape exclusiv de Europa.
Unde se află România în topurile stabilite în funcție de mai mulți indicatori importanți pentru evaluarea stării democrației în lume?
Cel mai bun loc - 8 din 202 state analizate - îl ocupăm la indicele participativ al democrației. Acesta pune accentul pe participarea activă a cetățenilor la toate procesele politice, electorale și neelectorale. Se iau în considerare patru aspecte importante: organizații ale societății civile, mecanisme ale democrației directe, indexul guvernării locale și cel al guvernării regionale.
La acest capitol, suntem în fața Belgiei, Irlandei, Norvegiei, Suediei și a altor țări din Europa de Vest.
România ocupă cea mai slabă poziție la capitolul componentei deliberative: locul 134 din 202. Stăm foarte prost la dezbatere. Practic, deciziile se iau la vârf, consultarea cetățenilor în anumite probleme de politici publice fiind mai mult de formă.
Mai jos sunt pozițiile ocupate de România la ceilalți indicatori pe baza cărora se calculează gradul de democratizare:
Pe locul 55 în ceea ce privește indicele democrației liberale. Sunt nu mai puțin de 71 de indicatori, între care se numără alegeri corecte, libertatea de asociere etc. Columbia, Ghana sau Republica Moldova ocupă poziții mai bune în clasament.
Pe locul 53 la indicele democrației electorale. Acesta surprinde nu doar gradul în care alegerile sunt corecte, dar face referire, între altele, și la libertatea de exprimare, sursele alternative de informare și asociere. Peru sau Republica Moldova ocupă poziții mai bune.
Pe locul 61 la indicele componentei liberale, care se referă la egalitatea în fața legii și libertățile individuale, constrângerile judiciare asupra executivului și constrângerile legislative asupra executivului. Barbados, Ghana, Jamaica, Peru sau Surinam stau mai bine ca țara noastră.
Pe locul 76 la indicele componentei egalitariene, care indică în ce măsură toate grupurile sociale participă în mod egal în arena politică. Armenia, Bhutan, Lesotho, Senegal sunt în fața României.
La ce ne-a depășit Bulgaria?
Și pentru că tindem să ne comparăm cu vecina noastră Bulgaria, trebuie să menționăm că vecinii de la sud ne depășesc la patru din cei șase indicatori analizați în studiul Institutului V-Dem.
Indicele democrației: România versus Bulgaria
Foto ilustrativ: 123rf
English (US) · 
Romanian (RO) ·