După ce a observat decenii la rând unde sunt loviți oamenii care mor în accidentele auto, un medic legist român a inventat un dispozitiv inedit

Doctorul Cristian Stan spune că modelul de kit de siguranță gândit de el va fi util pentru șoferi și pasageri în cazul accidentelor: „80% din decese sunt cauzate de traumatisme cranio-cerebrale”. 

Centurile de siguranță și airbagurile salvează vieți sau ar putea salva vieți, dacă ar fi folosite, spune medicul legist Cristian Stan, care de 23 de ani studiază efectele accidentelor rutiere. Legistul a completat observațiile sale cu cele ale colegilor care tratează supraviețuitori ai accidentelor. „Dar centura și airbagurile ar putea salva și mai multe vieți dacă acestea ar fi completate de încă un sistem”, afirmă medicul legist Cristian Stan. 

Cu o experiență de mii de autopsii în cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici din București, Stan crede că a găsit o posibilitate de a scădea numărul victimelor.

Invenția se numește „Sistem de amortizare a impactului traumatic pentru protecția ocupanților autovehiculelor rutiere și off-road”. Ideea se află spre finalul procesului de brevetare. Dosarul a fost depus în iulie 2023 la OSIM.

Doctorul Cristian Stan. Foto: medicalmanager.ro

Observații, pe baza a mii de autopsii

„De decenii, mărturisește medicul legist, sunt preocupat de modelele traumatice observate în special la victimele decedate în accidente rutiere”. 

<strong>În 2008, Stan a încercat să obțină finanțare pentru un proiect  de cercetare virtuală a celor zece tipare traumatice întâlnite la victime. „A fost o încercare timidă de folosire a inteligenței virtuale. Nimeni nu a înțeles ce doream. Era prea devreme...”.</strong>

Nu a renunțat și în 2011 a obținut finanțare pentru un alt proiect de cercetare privind diagnosticarea asistată de computer a leziunilor traumatice cerebrale la victimele accidentelor rutiere.

„De-a lungul timpului, am efectuat câteva mii de autopsii persoanelor care au murit pe loc și aproape zece mii de expertize medico-legală celor care au supraviețuit. Am constatat că 80% din decese sunt cauzate de traumatismele cranio-cerebrale sau acestea conduc ulterior, în mod decisiv, la moarte, în cazul celor care au supraviețuit impactului”, explică doctorul Cristian Stan. 

„Așa am ajuns la concluzia că principalul segment de corp care trebuie protejat cel mai bine este capul și apoi urmează toracele, care este oricum mai rezistent prin felul în care e construit corpul uman”.

Modelul? Capcana pentru animale

Munca la INML București și aceste observații consolidate de-a lungul anilor l-au împins și mai departe pe specialist. „M-am tot frământat cum ar putea fi reduse traumatismele cranio-cerebrale în caz de impact. Centura de siguranță și airbagurile salvează vieți. Asta e clar. Ar trebui însă, cred, să existe un sistem care să reacționeze rapid, să fie cu declanșare exclusiv mecanică și care să imobilizeze de scaun partea superioară a corpului”, spune legistul. De ce? „Pentru ca partea superioară a corpului să nu se mai ducă în față sau să se lovească de stâlpii mașinii, de părțile dure din interiorul autoturismului la decelerație bruscă”.

Cristian Stan a început să caute răspunsuri la alte dispozitive umane. Din lumea animalelor. „Cine se mișcă mai repede decât oamenii? Animalele sălbatice! Ele au reflexe mult mai rapide decât noi. Cum le prindem?! Folosind capcane. Cele cu fălci, pentru urși, sunt foarte simple, eficiente, mecanice, acționate de arcuri. Aceste capcane reușesc să fie mai rapide decât reflexele animalelor”, explică medicul Cristian Stan. 

<strong>O capcană dureroasă, pentru unii dintre noi chiar sadică, l-a inspirat în realizarea unui sistem inovator de siguranță pentru pasagerii unui autoturism.</strong>

Kitul nu substituite centura și airbagul, se adaugă

Medicul insistă că acest kitul creat de el nu exclude centura de siguranță și airbagul. Dimpotrivă. Complementaritatea este obligatorie. „Fiecare își are rolul lui”. 

<strong>Sistemul lui, deocamdată în drumul dintre vis și improvizație, este compus dintr-o plasă și câteva arcuri ce culizează pe stâlpii mașinii, de aceștia fiind și ancorat. El este depozitat pe tavanul autoturismului, „unde nu încurcă nimic și pe nimeni”.</strong> 

Medicul legist susține că kitul se poate monta pentru toate locurile din mașină, inclusiv în cazul celor decapotabile. „Poate fi declanșat atât mecanic, șoferul anticipează accidentul chiar și doar cu fracțiune de secundă. Este suficient să apese un buton. Dar poate fi declanșat și prin senzor. Are capacitatea de a imobiliza partea superioară a corpului pasagerului mai repede mai eficient decât centura de siguranță”. 

În cazul șoferului, acesta poate să controleze în continuare mașina în cazul în care are șansa să prevină impactul. „Este o plasă care nu-i va obtura vederea”.

Le-a scris marilor firme

Cristian Stan precizează că odată declanșat sistemul, acesta poate fi rearmat la loc. „Se poate monta  pe oricare autoturism, indiferent de vechimea acestuia. Cât despre prețul kitului, legistul crede că este unul foarte accesibil. „Este ieftin și extrem de adaptabil. Ar costa undeva în jurul sumei de o sută de lei, produs în serie”, susține medicul de la  INML București. 

Acesta a realizat un prototip rudimentar la care a lucrat împreună cu soția sa. „Am făcut în garaj un mic atelier. Am reușit să construiesc sistemul la scară reală, l-am încercat și îmbunătățit cu ajutorul soției, dar este ceva rudimentar. Nu am resursele unui producător auto și nici vreun laborator”.

După ce și-a depus dosarul la OSIM, pentru brevetarea sistemului de siguranță, Cristian Stan a luat legătura și a prezentat kitul câtorva producători auto. „Renault mi-a răspuns repede. Au spus că nu pot introduce în linia de producție acest sistem. Alții, cum sunt cei din Marea Britanie, mi-au spus că analizează și îmi vor răspunde în câteva luni. Din păcate, majoritatea vor să le prezint un prototip, iar eu nu am capacitatea să realizez unul”. 

Medicul legist susține că sistemul poate fi adaptat și în domeniul militar sau la avioanele civile, autobuze, microbuze și chiar trenuri.

Foto: Hepta