Formă de disciplină sau segregare? Practica intrărilor separate pentru profesori și elevi, rămasă moștenire din generație în generație, a provocat acum dezbateri după ce Consiliul Național al Elevilor a cerut ca în Statutul Elevului să fie trecută clar interzicerea ei. Publicația de educație Școala 9 a vorbit cu cinci profesori și cinci elevi despre această propunere. Dacă elevii sunt categorici în poziția lor, părerile cadrelor didactice sunt împărțite.
„Interzicerea existenței, prin noul Statut al Elevului, a unor intrări/ieșiri separate din unitatea de învățământ, destinate exclusiv profesorilor, elevilor fiindu-le restricționat accesul în mod ilegal în prezent”, este una dintre recomandările aflate în propunerile privind noul Statut al Elevului în Raportul realizat de Consiliul Național al Elevilor la finalul anului, potrivit Edupedu.
Elevii cu care am vorbit sunt conștienți de faptul că intrările separate nu sunt reglementate prin lege și că ar fi o ilegalitate ca elevilor să le fie interzis să intre printr-un anumit loc. Totuși, ei cred că această convenție nescrisă ar putea fi uitată dacă se dorește o relație mai apropiată dintre elevi și profesori.
Dascălii se împart în două tabere: unii spun că se simt chiar stânjeniți să intre pe unde elevii n-au voie, alții cred că imaginea profesorului ar avea de suferit prin această propunere.
„O diferență de poziție”
Lucian Cismaru e clasa a XI-a la Colegiul Național „Grigore Moisil” din Capitală. E și președintele Consiliului Municipal al Elevilor din București și crede că „este important ca această propunere să fie analizată în perspectivă și să fie luată în considerare în cazuri în care chiar reprezintă o problemă reală. Există școli în care există diferențe între intrarea profesorilor și cea a elevilor, adică intrarea elevilor pune în pericol siguranța acestora prin scări insalubre sau care necesită renovări”. Nu dorește să dea exemple de astfel de școli, dar spune că i-au fost semnalate mai multe cazuri în țară.
„Intrările separate transmit și o diferență de statut. O diferență de poziție. Este o diferență care din punctul meu de vedere ar trebui să fie impusă în alte moduri. Relația elev-profesor poate fi construită și poate fi delimitată în alte moduri mult mai productive”, mai spune el.
„Nici la spital nu dăm nas în nas cu doctorul pe scară”
Claudia Osiceanu, profesoară de română la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod” din București este de partea cealaltă a spectrului părerilor. „Este o formă de uzurpare a imaginii cadrului didactic. În primul rând, suntem categorii sociale diferite”, crede profesoara.
Ea face comparație cu o altă instituție vitală în societate, la fel ca școala, spitalul: „Nici la spital, dacă mergem, nu dăm nas în nas cu doctorul pe scară. Au intrări separate medicii și pacienții”.
„Un cadru didactic, chiar și în societatea contemporană în care este afectată imaginea profesorului, rămâne un mentor, un formator de destine. Și ca să pot să fac lucrul acesta corect, îmi trebuie o stare, îmi trebuie un statut, un loc în instituție. Haideți atunci să le deschidem și cancelaria. Să intre și în cancelarie”, încheie Osiceanu.
Pot fi elevii și profesorii parteneri?
Președintele Consiliului Județean al Elevilor din Dâmbovița Mihnea Stoica crede că trebuie dată jos această graniță istorică: „Citeam un comentariu pe Facebook de la o profesoară care spunea că ea nu vrea să se calce în picioare cu elevii. Mi s-a părut un pic șocant că în 2023 încă mai vorbim despre chestia asta și nu vedem elevii și profesorii ca parteneri în procesul educațional”.
Liceul la care învață el, Colegiul Național „Constantin Carabella” din Târgoviște a renunțat la cele două intrări de curând, după cum ne-a spus elevul.
Tot la polul opus față de opinia profesoarei de română, de data aceasta din tabăra dascălilor se situează Andrei Băleanu, profesor de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din capitală. Și aici sunt prezente aceste intrări separate, dar profesorul crede că poate fi un lucru chiar discriminatoriu pentru elevi. Spune că atunci când se întâlnește dimineața cu elevii în drum spre școală intră împreună în instituție; îi invită să meargă cu el pe la intrarea profesorilor. „Hai să mergem la oră”, le spune el tinerilor.
Un sentiment de discriminare
Această propunere îi trezește nostalgii lui Băleanu, de pe vremea în care el era elev: „În școala primară și gimnaziu exista chiar scara profesorilor și n-aveam voie acolo. Mă enerva la culme treaba asta și atunci unul din scopurile mele la școală era să merg pe acolo ca să-mi calc interdicția. A fost sentimentul de nemulțumire sau ideea de discriminare, pornind de aici”, explică el.
Totuși, crede că școlile nu sunt configurate astfel încât să poată exista o singură intrare. „Este posibil să existe situații particulare logistic vorbind, în care s-ar putea să se creeze o mică debandadă. De exemplu, știu câteva instituții în care am fost de-a lungul timpului în care intrarea profesorilor coincide cu tot ce înseamnă spații de administrare”, mai adaugă profesorul.
„Era și o formă de disciplină și până la urmă, de segregare”
Profesoara de istorie de la Liceul Româno-Finlandez din București Gabriela Nedelcu afirmă că „Nu consider că asta transmite vreun mesaj nepotrivit sau ar încuraja un altfel de comportament. Cred că e o chestie normală, e o atitudine normală să intrăm toți, să existe un loc comun prin care elevii pot să intre”.
Alexandru Ciocan a migrat de la învățământul preuniversitar la cel universitar. De la intrările separate, la unele unice pentru studenți și profesori. Totuși, poziția sa este reticentă în ceea ce privește propunerea Consiliului Elevilor. „Inițiativa mi se pare de bun simț și necesară. Adică mie mi se pare o relicvă intrarea asta separată din timpuri demult apuse, când cred că era și o formă de disciplină și până la urmă, de segregare. Dar cred că trebuie luat încă câțiva factori în calcul, cum ar fi rațiunile de siguranță. În momentul în care desființăm o intrare/ieșire, atunci s-ar putea să creăm niște probleme într-o altă parte în caz de incendiu sau de forță majoră”.
Alți profesori văd propunerea ca fiind una de suprafață. De pildă, profesoara Merito Briena Stoica de la Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureș este de părere că „ne lezăm pentru lucruri nesemnificative și trecem cu vederea ceea ce este de fapt cauza acestei dispute și anume, o deteriorare a comunicării cuviincioase, o persiflare a normelor minime de politețe”.
Intrarea profesorilor cu card de acces
„E absolut necesar ca noi, profesorii, să educăm în elevi grija unora față de ceilalți, întâi de toate, și apoi și atitudinea corectă față de adulți, față de profesorii lor”, mai spune ea.
La Colegiul Național de Arte „Regina Maria” la care învață Daria Gheorghe, intrarea profesorilor e securizată, astfel încât pe acolo se poate intra numai cu card. Prin asta, școala a construit deja o barieră pentru elevi, chiar dacă nu e scris nicăieri că elevilor li se interzice să intre pe acolo.
„Dacă ar fi o intrare comună pentru toți, nu s-ar întâmpla nimic rău prin chestia asta. Cred că propunerea aceasta ar aduce mai multă egalitate între elevi și profesori”, ne spune Daria.
„Dar sunt probleme mult mai mari în educație decât chestia asta. Nu văd de ce ar fi o chestie urgentă care ar trebui reglementată mâine”, mai spune eleva de clasa a XI-a.
Ariana Dudună, eleva aflată permanent în discuții cu politicieni și actanți în educație, vede propunerea ca „lipsită de obiect”, pentru că nu are temei legal, este mai mult o „convenție socială între elevi și profesori”.
„Dacă există școli care au, la momentul actual, în regulamentele proprii faptul că doar profesorii pot intra pe o anumită intrare și doar elevii pot intra pe o altă intrare și că elevilor le este interzis să intre pe intrarea profesorilor, acest lucru este deja ilegal”, spune Ariana Dudună.
Citește întregul articol pe Școala 9.