ESTE HOMESCHOOLINGUL LEGAL? Culisele condamnării la închisoare a părinților din Bihor care și-au retras copiii de la școală și i-au înscris la un program american

Deși și-au retras cei trei copii de la școală motivând că i-au înscris la sistemul homeschooling american, cei doi părinți din județul Bihor îi învățau pe copii după manualele școlare românești, cumpărate din librării, se arată în hotărârea Judecătoriei Aleșd. Instanța a decis înainte de Crăciun condamnarea celor doi părinți la câte 4 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei. Condamnarea nu reprezintă o premieră, au mai fost cazuri în instanță cu părinți care au îngrădit dreptul copiilor la educație. 

Cazul recent al celor doi soți din Bratca, Bihor, care i-au retras pe cei trei copii ai lor de la școală, i-au înscris pe o platformă de homeschooling americană și au fost condamnați la 4 luni de închisoare, a ridicat din nou problema școlarizării la domiciliu, rămasă într-o zonă gri în România. 

Pe grupurile de socializare au apărut deja părinți care se ofereau să le asigure consiliere juridică celor doi părinți din Bihor care au făcut obiectul condamnării în instanță. „E o hotărâre dată de o judecătorie mică, Aleșd, unde sunt sigur că nu abundă de experți în drept, mai au căi de atac părinții, iar cu un avocat bun, sentința definitivă va arăta cu totul altfel”, scrie un părinte. „Este un abuz. Conform Constituției, părinții au dreptul să decidă forma de educație. Nu există obligativitatea de a înscrie copilul la o școală de stat”, spune altcineva. 

Și Ministerul Educației a transmis o informare către inspectoratele școlare prin care le spune să sesizeze organele de cercetare în cazul în care părinții își retrag copiii de la școală, scrie Edupedu.

Homeschoolingul nu a fost introdus în Legea educației

Homeschoolingul sau „educația acasă” nu este reglementată în România, cu toate că există familii care au ales acest mod de școlarizare. În noua lege a educației este specificat expres că se poate organiza învățământ cu frecvență la domiciliu doar „în situații care țin de starea de sănătate a preșcolarului/elevului”. 

„Nu considerăm că homeschoolingul, în acest moment, este o opțiune fericită pentru asigurarea dreptului la educație”, declara și ministrul Educației, Ligia Deca, în cadrul dezbaterilor din Parlament la noua lege, citează Edupedu. 

Mai mult, potrivit Regulamentului de organizare a unităților de învățământ, părinții care nu asigură școlarizarea elevului pe parcursul celor 13 ani obligatorii de școală, adică de la pregătitoare la clasa a XII-a, pot fi sancţionați „cu amendă cuprinsă între 100 de lei şi 1.000 de lei ori sunt obligați să presteze muncă în folosul comunităţii”.

Codul Penal spune că părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. 

Cu toate acestea, în România există și o asociație Home Schooling România, „care și-a propus să promoveze educația acasă și să facă demersuri pentru legalizarea educației acasă în România”, potrivit prezentării de pe site și susține că este contactată săptămânal de cel puțin trei familii, „astfel că numărul celor care au început educația acasă a crescut la cel puțin 500 de familii în 2015”. 

Au mai fost părinți condamnați pentru că nu și-au dat copiii la școală

Fără altfel de cifre cu privire la câți părinți își educă copiii acasă, au existat și cazuri celebre care au susținut public beneficiile educației acasă, cum sunt Dana Nălbaru și Dragoș Bucur, care au ales homeschoolingul pentru cei trei copii ai lor, fără să fi existat consecințe legale în ceea ce-i privește. Au existat însă alte cazuri ajunse în instanță: 

În 2020, un tată din Cluj a fost condamnat tot pentru împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu al propriului copil. Pedeapsa primită a fost tot de 4 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei. 
Alți doi părinți din București au fost trimiși în judecată de procurori pentru aceeași faptă, însă în cazul lor, Judecătoria Sector 6 a decis, în 2021, soluția de achitare, pentru că s-a stabilit că nu aveau discernământ, amândoi părinții fiind diagnosticați cu afecțiuni psihice. Aceștia i-au interzis fiicei lor să se înscrie la Evaluarea Națională și, implicit, să-și continue studiile la liceu și au scăpat de condamnare după ce o expertiză psihiatrică a stabilit că cei doi părinți nu aveau discernământ. Achitați pentru împiedicarea accesului la învățământului școlar obligatoriu, ei au fost obligați de judecători să urmeze un tratament medical de specialitate.

În Craiova și Iași, primarii au anunțat public că delegă Poliției Locale sarcina de a-i amenda pe acești părinți, potrivit regulamentului școlilor. „… vrem să contribuim cu tot programul național România Educată cu aplicarea unor măsuri din ce în ce mai radicale împotriva celor care înțeleg altceva decât rolul școlii. Școala nu este un ring de box, nu este o zonă de distracție, nu este decât o zonă de învățare și educare. Toți trebuie să ne punem tot efortul necesar pentru ca din școală să facem instituția cea mai importantă din evoluția acestei națiuni”, a declarat acum un an primarul Mihai Chirica, potrivit Gazeta de Sud. Reprezentanții Poliției Locale Iași au explicat atunci pentru Libertatea că acțiunile lor sunt, de fapt, concentrate pe prevenție și că sunt conștienți că „pedepsirea părinților nu ajută”. 

Într-un răspuns pentru Libertatea oferit și de Poliția Locală Craiova de anul trecut se spunea că nu au primit sesizări din partea consiliilor de administrație ale școlilor cu privire la părinții care nu-și dau copiii la școală pentru a aplica amenzi. 

Viceprimarul comunei bihorene: „Sunt o familie de bun- simț. Nu știu ce i-a determinat să ia această decizie”

Cei doi părinți din comuna Bratca, județul Bihor, au fost obligați de judecători să respecte un program de supraveghere timp de doi ani și să presteze 40 de zile de muncă în folosul comunității. Hotărârea instanței, pronunțată pe 21 decembrie, nu este definitivă, însă până în prezent nu a fost contestată nici de procurori, nici de părinții inculpați. 

În decizia de condamnare nu se face nicio referire privind eventualele măsuri care să vizeze situația copiilor. Surse oficiale din cadrul Primăriei Bratca au declarat pentru Libertatea că nici în prezent, cei trei minori nu sunt înscriși la școală.

„Sunt o familie de bun-simț. Nu știu ce i-a determinat să ia această decizie. Atunci (când s-a declanșat ancheta - n.r.), am încercat să discutăm cu ei, să îi încurajăm să permită copiilor să meargă la școală”, a declarat viceprimarul comunei Bratca, Dan Precup.

Dan Precup, viceprimarul comunei Bratca, Bihor / Facebook

Instanța le-a pus în vedere părinților că pot ajunge la închisoare numai în cazul în care nu vor respecta măsurile de supraveghere. Pe durata celor doi ani, ei trebuie să respecte cinci obligații:

să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bihor 
să primească vizitele consilierului de probaţiune
să anunţe schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea 
să comunice schimbarea locului de muncă și informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. 

Au refuzat școala online în pandemie și după ce li s-au oferit tablete

Părinții din Bratca au fost puși sub acuzare în toamna anului 2021, după ce conducerea liceului unde erau înscriși cei trei copii ai familiei a anunțat poliția că tatăl i-a retras de la școală pe minori, care la momentul respectiv erau înscriși în clasele a III-a, a IV-a și a V-a. 

Oficialii școlii semnalau că dificultățile de comunicare cu părinții au apărut pe fondul pandemiei de COVID. Aceștia nu erau de acord cu purtarea măștilor obligatorii și s-au opus cursurilor online. Părinții au anunțat școala că acasă copiii nu folosesc internetul, nici canalele TV. Pentru a le asigura accesul la cursurile online, conducerea școlii le-a oferit părinților tablete, însă aceștia le-au refuzat. Într-un final au anunțat școala că au decis să își retragă cei trei copii de la cursuri, motivând că i-au înscris la cursuri în regim de homeschooling după programul american.

Pentru că nu aveau cunoștințe de limba engleză, cei doi părinți au apelat la un apropiat pentru formalitățile de înscriere. Potrivit datelor din dosar, inițial, cei trei copii ai familiei au fost înscriși la Home Life Academy, iar ulterior la West River Academy. 

Inspectoratul Școlar Bihor a transmis instanței că niciuna dintre cele două unități nu figurează în Registrul special al organizațiilor furnizoare de educație care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui alt sistem educațional din altă țară, nefiind acreditată în țara noastră. Cele două unități americane nu au oferit cursuri online, permiţându-le părinţilor să îşi aleagă modul în care înţeleg să-și educe copiii. 

La audieri, cei doi părinți au precizat că se ocupă singuri de educaţia copiilor, folosind manuale şcolare românești. Programul copiilor este unul flexibil, aproximativ 3 ore zilnic, sub îndrumarea lor. 

Urmare a probelor administrate de procurori, judecătorul a stabilit că vinovăția celor doi părinți este dovedită, dincolo de orice îndoială.

„Fiind analizată modalitatea derulării programului homeschooling în familie, au fost identificate două disfuncţionalităţi majore: îndrumătorii/profesorii copiilor sunt cei doi părinţi care nu au pregătire pedagogică şi nici de specialitate, nivelul de educaţie al celor doi părinţi fiind: 8 clase mama, respectiv 12 clase tata; manualele de studiu folosite sunt manuale şcolare româneşti, cumpărate de părinţi din librărie, ceea ce ridică întrebarea: Cum ar putea West River Academy din SUA să ofere diplome de absolvire pe programa şcolară românească?”, se arată în hotărârea Judecătoriei Aleșd.

Cei doi părinți au precizat că se ocupă singuri de educaţia copiilor, folosind manuale şcolare românești. Foto: Shutterstock

Au recunoscut faptele pentru o pedeapsă blândă

Atât mama, cât și tatăl celor trei copii retrași de la școală au solicitat instanței să fie judecați prin procedura simplificată a recunoașterii vinovăției. La ultimul termen de judecată, când i s-a dat ultimul cuvânt, mama a declarat instanței că, de fapt, se simte hărțuită de procedurile judiciare și că doreşte să trăiască în linişte.

Instanța a decis condamnarea celor doi părinți, arătând că prin negarea dreptului celor trei minori la învăţământul obligatoriu, precum şi prin neasumarea responsabilității pentru comiterea faptelor au demonstrat că nu înţeleg implicaţiile deciziei asumate, cu toate că li s-a oferit contextul necesar.

„Legiuitorul, recunoscând importanţa dreptului la educaţie şi problematica creşterii alarmante a ratei abandonului şcolar de către elevi în vârstă tot mai mică, a incriminat fapta de împiedicare a accesului la învăţământului general obligatoriu, având în vedere că nu numai statul are obligaţia reducerii ratei abandonului şcolar, ci şi părintele minorului aflat în această situaţie. Pe termen lung, abandonul şcolar are efecte negative asupra dezvoltării sociale şi a creşterii economice, fiind o problemă atât individuală, cât şi a întregii societăţi”, se mai arată în hotărârea Judecătoriei Aleșd.