„Există viață după schi”? În lipsa zăpezii, stațiunile din Alpi se confruntă cu o amenințare existențială

Multe stațiuni din Alpi, cele mai căutate destinații pentru schi din întreaga lume, sunt în pericol în viitorul apropiat, din cauza reducerii stratului de zăpadă. Unii dintre cei implicați în industrie fac eforturi pentru a se adapta la noua realitate, iar alții se gândesc deja la un viitor dincolo de schi, scrie The Guardian.

Zăpada căzută la începutul acestei ierni în Europa a oferit un pic de speranță, dar în scurt timp, vremea s-a încălzit în mare parte a continentului, iar locul ninsorilor a fost luat de ploaie și lapoviță, o realitate binecunoscută în ultimii ani.

În stațiunile de schi Morzine și Les Gets spre exemplu, în Alpii francezi, ploaia abundentă a făcut ca deschiderea completă a stațiunilor să fie amânată, până cu două zile înainte de Crăciun.

Nu au fost singurele locuri cu probleme. Iar localnicii și oficialii din turism se tem că viitorul reprezintă o amenințare existențială pentru stațiunile de schi din Alpi, o industrie care valorează 30 de miliarde de dolari.

Știința este clară și numeroase rapoarte au fost date publicității pe această temă.

Cel mai recent raport din acest an a avertizat că, în cazul unei încălziri globale cu 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, 53% din cele 28 de stațiuni europene analizate ar fi expuse unui risc foarte ridicat de a avea o cantitate redusă de zăpadă, scrie The Guardian.

În cazul în care planeta s-ar încălzi cu 4 grade Celsius, 98% dintre stațiuni ar fi expuse unui risc foarte ridicat de acoperire cu o cantitate redusă de zăpadă.

Un alt studiu a scos la iveală modul în care stratul de zăpadă din Alpi a avut un declin „fără precedent” în ultimii 600 de ani, durata stratului fiind acum mai scurtă cu 36 de zile.

Eforturi pentru adaptarea la noua realitate

Unii specialiști cred în continuare că schiul va supraviețui și poate supraviețui, dacă temperaturile globale vor fi menținute în limitele stabilite prin acordul de la Paris (o creștere de 1,5 grade Celsius) și dacă industria se adaptează.

Dar în acest an au început să se audă voci critice care taxează lipsa de acțiune a Federației Internaționale de Schi (FIS) pentru a asigura supraviețuirea acestui sport, scrie The Guardian.

FIS a fost în centrul unei dispute pe tema climei în 2019, când Gian Franco Kasper, președintele său de la acea vreme, a sugerat că nu crede în existența schimbărilor climatice, el susținând într-un interviu că ar prefera să stea cu dictatorii decât să aibă de-a face cu ecologiștii.

Ulterior, a plecat din funcție și a fost înlocuit de Johan Eliasch. Dar acest lucru nu a scutit Federația de critici. În acest an, 500 de sportivi profesioniști din sporturile de iarnă au publicat o scrisoare în care solicită FIS să ia măsuri sporite în domeniul climei.

Aceștia au vorbit spre exemplu despre un program competițional care îi obligă pe schiori să ia zboruri dus-întors peste Atlantic de la o săptămână la alta, ceea ce creează o amprentă de carbon inutil de mare, și au cerut federației să deschidă sezonul mai târziu și să îl încheie mai devreme, pentru a se adapta schimbărilor climatice.

Acest demers a fost urmat în octombrie de o petiție prin care schiorii au cerut federației să facă mai mult pentru a combate schimbările climatice. Petiția a atras peste 35.000 de semnături.

Campania dorește ca FIS să își publice propriul impact asupra mediului, să mute calendarul curselor cu cel puțin o lună pentru a respecta schimbările climatice, să reducă necesarul de călătorii cu avionul și să își folosească influența politică pentru a pleda în favoarea unor măsuri climatice la nivel guvernamental.

SIF a declarat că s-a angajat să își reducă emisiile de carbon cu 50% până în 2030 și că ia deja în calcul schimbarea calendarului.

„Am amânat începerea sezonului cu o săptămână și vom continua să monitorizăm îndeaproape dacă trebuie să începem sezonul chiar mai târziu”, au spus oficialii.

Moartea schiului nu este inevitabilă

Dom Winter, de la organizația Protect our Winters UK, care se află în spatele petiției, a subliniat că moartea schiului nu este inevitabilă dacă emisiile globale sunt reduse și că acest lucru motivează acțiunile climatice în comunitatea sporturilor de iarnă.

„Viitorul sporturilor de iarnă depinde de modul în care vom reduce emisiile în următoarele decenii”, a spus el.

„Cu siguranță, la 2 grade Celsius, stațiunile de la altitudini mai mici ar avea mari probleme. Dar vor exista încă locuri cu zăpadă naturală în Alpi, astfel încât stațiunile de la altitudini mai mari ar putea supraviețui. Îngrijorarea este cât de scumpe și elitiste ar putea deveni acestea”, a mai spus Winter.

Potrivit acestuia, cantități mici de zăpadă artificială ar ajuta la menținerea în funcțiune a unor stațiuni, în special a celor aflate la altitudini mai mici. Dar producția de zăpadă la scară largă nu va putea niciodată să înlocuiască zăpada adevărată, deoarece este prea scumpă și consumă prea multă energie și apă.

Conform celui mai recent studiu, utilizarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale pentru a obține un strat de zăpadă de 50% pe pârtii reduce numărul stațiunilor europene cu risc ridicat de pierdere a stratului de zăpadă.

Același studiu arată că emisiile generate de producerea zăpezii sunt relativ mici, de doar 2% din totalul emisiilor din stațiuni, dar utilizarea zăpezii artificiale la scară largă creează probleme în ceea ce privește consumul de energie și apă.

Un studiu realizat de Universitatea din Basel a constatat că stațiunile situate la o altitudine mai mică de 1.800-2.000 de metri ar trebui să renunțe la pârtiile inferioare și să se bazeze din ce în ce mai mult pe zăpada artificială pentru a menține deschise doar pârtiile superioare.

Apoi, impactul folosirii zăpezii artificiale timp de 100 de zile consecutive ar crește consumul de apă cu aproximativ 540 de milioane de litri și genera probabil conflicte între stațiuni și comunitățile locale, din cauza concurenței pentru utilizarea apei.

Potrivit studiului, în Alpii francezi, consumul de apă ar putea crește de nouă ori până în 2100, din cauza dependenței de zăpada artificială.

„Există viață după schi”

În timp ce unii fac presiuni pentru ca industria să se adapteze mai mult pentru a menține sportul în viață, alții lucrează pentru a se adapta la un nou viitor, în loc să mizeze pe un singur sport.

În Morzine, organizația non-profit Montagne Verte, care se ocupă de sustenabilitate, lucrează la nivel local pentru a sprijini trecerea la un viitor cu emisii reduse de carbon în zonă.

„Temperaturile din Alpi cresc de peste două ori mai mult decât media globală, ceea ce nu este o veste bună pentru o industrie dependentă de zăpadă”, a explicat pentru The Guardian Cécile Burton, directoarea generală a Montagne Verte.

„Abordarea noastră este să ne concentrăm pe turismul posibil în toate cele patru anotimpuri”, a spus ea.

„Există viață după schi, dar trebuie să ne adaptăm și trebuie să ne imaginăm cum va arăta viitorul nostru. Aceasta este o zonă în care poți să te cațeri, să mergi cu bicicleta, să te plimbi sau pur și simplu să fii în mediul înconjurător și asta pe tot parcursul anului”, a spus ea.

„Trebuie să punem mai mult preț pe alte perioade ale anului, nu doar din perspectiva mediului și a sustenabilității, ci și din perspectiva umană, deoarece trebuie să ai locuri de muncă pe tot parcursul anului”, a explicat Burton.

Dincolo de faptul că lucrează pentru a imagina și susține un nou viitor, organizația colaborează cu politicienii locali și cu industria pentru a face presiuni în favoarea unor politici care să reducă emisiile.

Cele mai multe dintre emisiile generate de schi provin din zborurile turiștilor către stațiuni, din deplasările cu mașina în stațiuni și din energia utilizată în spațiile de cazare, astfel că Montagne Verte încearcă să convingă politicienii și întreprinderile să se orienteze către stațiuni fără mașini.

Recent, grupul a dus opt primari locali în stațiunea Zermatt din Elveția, pentru a examina dacă Morzine ar putea urma exemplul acestei stațiuni.

Grupul a reușit, de asemenea, să încurajeze 100 de firme să adopte un permis expres alpin care oferă turiștilor reduceri pentru diverse activități celor care ajung cu trenul în zonă.