Au trecut ceva mai mult de 50 de ani de când două state arabe vecine, Egipt și Siria, au declanșat un atac asupra Israelului, care avea să rămână în istorie sub denumirea de Războiul de Yom Kippur”. Se întâmpla pe 6 octombrie 1973, chiar de Ziua Ispășirii, care este cea mai importată zi de post a poporului evreu. Deși a fost luată prin surprindere, armata israeliană a reușit să respingă puternica ofensivă, ieșind în întâmpinarea forțelor egiptene pe Canalul Suez și împiedicând trupele siriene să treacă de platoul Golan. Din păcate, pierderile omenești în cele două săptămâni de conflict au fost devastatoare, aproape 2.700 de soldați fiind uciși în lupte.
După cum se știe, în dimineața zilei de 7 octombrie 2023, Israelul a fost atacat de Hamas. Organizația teroristă a lansat din Fâşia Gaza o ofensivă de o cruzime fără margini asupra unor localități israeliene de pe mare, de pe uscat, cât și din aer. Peste 1.400 de civili lipsiți de apărare au fost uciși cu sânge rece, unii chiar în timp ce dormeau, iar alte câteva sute de israelieni și cetățeni străini au fost răpiți și ținuți prizonieri în Fâșia Gaza. Dacă vrei să afli mai multe detalii despre Fâșia Gaza, momentele-cheie care au marcat istoria „celei mai mari închisori în aer liber din lume”, așa cum a fost supranumit teritoriul, geografia și populația lui, te invităm să citești acest articol.
Ce este Fâșia Gaza
Gaza este o fâşie de coastă întinsă de-a lungul țărmului Mării Mediterane, care se află pe străvechi rute comerciale şi maritime. Aflată sub stăpânirea Imperiului Otoman până în anul 1917, acest teritoriu a trecut de la conducerea militară britanică la cea egipteană şi, ceva mai târziu, la cea israeliană în timpul secolului precedent. Acesta este unul dintre cele două teritorii palestiniene. Cel de-al doilea teritoriu este mai mare și se numește Cisiordania. Acesta este ocupat de Israel, include Ierusalimul de Est și se învecinează cu Iordania și cu Marea Moartă.
În prezent, Gaza este o zonă izolată, care se întinde pe o suprafață de 360 km2, având o lungime de 40 de kilometri și o lățime cuprinsă între 6 și 12 kilometri. La vest este mărginită de Marea Mediterană, la nord și la est se învecinează cu Israelul pe o lungime de 51 de kilometri, iar în partea de sud-vest are graniță terestră cu Egipt pe o lungime de 11 kilometri. Relieful este destul de plat și jos, de altfel cea mai mare altitudine este de 105 metri deasupra nivelului mării.
Cine locuiește în Gaza
În Fâșia Gaza trăiesc în momentul de față peste 2,3 milioane de oameni (n.n. – 1,8 milioane de locuitori, conform unor surse), acesta fiind unul dintre locurile din lume cu cea mai mare densitate a populației. Majoritatea covârșitoare a locuitorilor din această regiune sunt tineri, 50% din populație având sub 18 ani, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, citate de CNN. De asemenea, aproape toți locuitorii din Gaza, adică în jur de 98-99%, sunt musulmani, conform CIA World Factbook.
Peste un milion de rezidenți din Fâșia Gaza, adică circa 60% dintre palestinieni, sunt refugiați. Aceștia trăiesc în opt tabere de refugiați, potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru Ajutorare și Lucrări. Unele dintre ele au fuzionat cu orașele din apropiere, iar altele sunt de sine stătătoare. Cele mai mari sunt Jabaliya, Rafah, Shati și Nuseirat. Gaza City este cel mai mare oraș din Fâșia Gaza, cu 400.000 de locuitori, în timp ce Khan Younis (200.000 de locuitori) și Rafah (150.000 de locuitori) sunt alte două orașe importante, relatează CNN.
Israelul a controlat Gaza timp de 38 de ani, întemeind în această perioadă 21 de așezări evreiești, cunoscute sub denumirea de kibbutz-uri. Tensiunile și violențele au persistat mulți ani motiv pentru care israelienii au construit de-a lungul graniței cu Fâșia Gaza un gard metalic. Oamenii pot trece dintr-un teritoriu în celălalt prin numai două puncte de frontieră. La unul dintre acestea trec în medie 200 de oameni/zi.
Scurtă istorie a Fâșiei Gaza
Istoria Fâșiei Gaza este una complexă și plină de conflicte. Teritoriul a fost locuit încă din Antichitate și s-a aflat sub ocupația mai multor imperii, inclusiv cele egiptean și roman. În secolul al VII-lea, Fâșia Gaza a fost cucerită de către musulmani și a devenit parte a califatului islamic.
Gaza s-a aflat sub dominație otomană timp ce 400 de ani, din 1517 până în 1917, când armatele britanice au alungat armata turcă. Un episod mai puțin cunoscut a avut loc în urmă cu mai bine de două sute de ani, când Napoleon Bonaparte, în campania sa din Egipt și Levant (1798-1801), a avut o tabără chiar în Gaza. În zilele noastre, palatul de piatră Qasr al-Bacha, în care împăratul francez ar fi petrecut trei nopți, există și astăzi.
După terminarea Primului Război Mondial, întregul teritoriu al Palestinei s-a aflat sub mandat britanic până în 1948. La 14 mai 1948, a luat sfârșit mandatul britanic, iar David Ben-Gurion avea să întemeieze statul modern Israel. La nici 24 de ore după aceea, Israelul avea să fie invadat de cinci națiuni arabe – Egipt, Siria, Iordania, Liban și Irak – în ceea ce avea să fie numit Războiul arabo-israelian, care a urmat deciziei ONU de împărțire a Palestinei între evrei și arabi. Armata egipteană a ocupat Fâșia Gaza, ale cărei hotare au fost stabilite pentru prima oară în documentele armistițiului semnat de Egipt și Israel. Armata israeliană a reușit să învingă forțele invadatoare după 15 luni de război.
Când au părăsit Gaza trupele israeliene
Fâșia Gaza s-a aflat sub ocupație egipteană până la Războiul de Șase Zile din 1967, când Israelul a fost forțat să se apere în fața atacurilor lansate de Siria, Egipt, Iordania și Irak. Gaza avea să fie ocupată de statul Israel, iar până în 1959, în Palestina avea să fie instituit guvernul All-Palestine, considerat o marionetă a Egiptului. În 1956, în timpul Crizei din Canalul Suez, Fâșia Gaza și Peninsula Sinai au fost ocupate de trupele israeliene, care s-au retras sub presiunea internațională. Guvernul All-Palestine a fost dizolvat trei ani mai târziu, după ce se mutase la Cairo prin decret al președintelui egiptean Gamal Abdul Nasser.
Armata israeliană și-a retras unilateral trupele din Gaza în 2005 și a evacuat toate așezările agricole evreiești pe care Israelul le crease în timpul anilor de ocupație. În schimb, spațiul aerian și accesul maritim au rămas sub control israelian.
Cine controlează Fâșia Gaza
Hamas este unul dintre cele două partide politice majore din teritoriile palestiniene, celălalt fiind Fatah. Această organizație islamistă are și o aripă militară, care a fost înființată în 1987, provenind din Frăția Musulmană, un grup islamist sunnit fondat la sfârșitul anilor 1920, în Egipt.
În 2006, la un an după ce ultimii 1.000 de soldați israelieni au părăsit definitiv Gaza, Hamas a ajuns la putere după ce a câștigat alegerile legislative, care aveau să fie și ultimele organizate în acest teritoriu. După ce a cedat puterea, Israelul a lansat patru atacuri militare asupra teritoriului, în 2008, 2012, 2014 și 2021, fiecare exacerbând problemele din Fâșia Gaza. Chiar dacă a renunțat la controlul asupra Fâșiei Gaza, Israelul a menținut o blocadă terestră, aeriană și maritimă asupra acestui teritoriu, care durează de 16 ani.
Potrivit CNN, rezultatul a fost unul dezastruos pentru palestinieni, reprezentanții Organizației Națiunilor Unite (ONU) afirmând în 2009 că blocada, atât din partea Israelului, cât și din partea Egiptului, „a distrus mijloacele de trai și a cauzat o subdezvoltare treptată în Gaza”. În plus, reconstrucția a fost aproape imposibilă din cauza blocadei care împiedica transportul materialelor de construcție.
Ce este blocada israeliană
Blocada israeliană a fost aspru criticată de organismele internaționale, inclusiv de către ONU, care a precizat într-un raport publicat în 2022 că restricțiile au avut un „impact profund” asupra condițiilor de viață din Gaza și, totodată, au „subminat economia Gaza, determinând o rată a șomajului foarte ridicată, dar și insecuritate alimentară și dependență de ajutoare”. În același timp, Comitetul Internațional al Crucii Roșii a reafirmat în ultimii ani că blocada încalcă și Convențiile de la Geneva, ipoteză respinsă de către autoritățile de la Tel Aviv.
În apărarea sa, Israelul susține că blocada, aflată în vigoare din iunie 2007, a fost pusă în aplicare pentru a păstra controlul asupra frontierei din Fâșia Gaza, dar și pentru a-și proteja cetățenii împotriva posibilelor atacuri cu rachete lansate de Hamas. În același timp, Israelul considera că, prin această blocadă, Hamas era împiedicată să se întărească.
Cum sunt condițiile de trai în Fâșia Gaza
Chiar înainte de atacurile teroriștilor Hamas din 7 octombrie și de represaliile armatei Israelului asupra Gaza, condițiile de viață din această enclavă erau teribile. Nivelurile de șomaj sunt printre cele mai ridicate din lume, aproape jumătate din populația palestiniană fiind șomeră, conform datelor ONU din 2022.
În același timp, peste 80% dintre locuitorii din Fâșia Gaza trăiesc în sărăcie, mai ales din cauza faptului că, cel puțin în ultimul deceniu și jumătate, situația socio-economică de aici a fost într-un declin constant, potrivit datelor UNRWA publicate în luna august. De asemenea, 95% din populație nu are acces la apă potabilă, în timp ce lipsa de electricitate afectează viața locuitorilor din enclavă. De altfel, Fâșia Gaza se bazează în mare măsură pe Israel pentru apă, electricitate și alimente. Majoritatea fructelor și legumelor proaspete din Gaza provin de la fermele situate de-a lungul graniței cu Israelul.
Vezi şi principalele războaie în care a fost implicat statul Israel!