„Golden Gate-ul” de la Brăila a fost deschis fără autorizație de la Apele Române. Un inspector explică ce pericole sunt

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, deschis traficului de cinci luni, funcţionează fără autorizaţie de gospodărire a apelor. Legea spune că documentul este obligatoriu pentru a da în folosinţă construcţia și că el se obține în urma unui control pe teren. Experții în infrastructură consultați de Libertatea susțin că această verificare ar fi scos la iveală din timp problemele constatate ulterior, cum sunt infiltrațiile din structura subacvatică, de pildă. O situația similară a fost și în cazul podului de la Luțca, din Neamț, care s-a prăbușit anul trecut. 

Autorizația de gospodărire a apelor este documentul în baza căruia un pod nou construit este deschis traficului. Aceasta nu se poate obţine fără avizul de gospodărire a apelor - document obligatoriu pentru a începe construcția unui nou pod. 
Aproape 800 de poduri nu au nici măcar avizul de gospodărire a apelor, potrivit controalelor făcute în 2020, arată TVR. Apele Române au dat însă doar 5 amenzi și câteva avertismente pentru această infracțiune. 
Ca să pună în legalitate sute de poduri care nu au niciunul dintre cele două documente, dar sunt deja în circulație, autoritățile române permit, printr-o lege dată în această vară, obținerea autorizației de gospodărire a apelor în trei ani de la finalizarea construcției, chiar şi în lipsa avizului. 

Anul trecut, pe 9 iunie, podul de peste Siret din localitatea Luțca se prăbușea în timp ce un autocamion și o autoutilitară îl traversau. Unul dintre șoferi a fost rănit. A urmat un ping pong de responsabilitate între autoritățile locale care au inaugurat festiv construcția și constructor. 

Ulterior, inspectorii Gărzii de Mediu au descoperit că podul nu avea autorizație de gospodărire a apelor, document necesar pentru darea în folosință. Controalele ulterioare au scos la iveală că într-o singură localitate din Neamț, Alexandru cel Bun, 19 poduri erau construite și folosite fără acest document. 

În aceeași situație se află și podul de la Brăila, care a fost asemănat cu mult mai celebrul pod Golden Gate din San Francisco, SUA și a fost deschis circulaţiei în vara acestui an, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu şi a preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Aceştia au lăudat proiectul de infrastructură şi s-au arătat convinşi de calitatea lucrărilor. În următoarele luni, la podul suspendat au fost reclamate mai multe probleme. 

Podul e în circulație, dar mai sunt lucrări

„Beneficiarul nu a solicitat emiterea autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru acest obiectiv”, arată Administraţia Naţională „Apele Române”, într-un răspuns la o solicitare a senatorului Dragoş Popescu (fost USR) în baza Legii 544/2001 privind accesul la informaţii de interes public. Astfel, arată instituţia, „nu a fost încheiat procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, document necesar în cadrul procedurii de autorizare”.

Fără acest proces-verbal de recepţie, românii au fost lăsaţi să circule pe podul de la Brăila în baza unei „prevederi din Regulamentul de recepție, care permite darea în trafic şi preluarea unui obiectiv parţial până la faza de recepţie a lucrărilor”, a arătat Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, la B1TV.

Potrivit Apelor Române, podul are două avize de gospodărire a apelor în 2018 și 2019, dar instituția nu a fost și notificată, așa cum era legal, că se începe și execuția lucrărilor. Avizele trebuie obţinute în mod obligatoriu înainte de începerea lucrărilor și autorizația - la finalizarea lor, înainte de darea în folosinţă. 

Cum de la intrarea în circulație a podului de la Brăila au fost identificate pe parcurs diferite probleme, la asfaltul turnat, șuruburile neprinse bine sau infiltrații, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut ca acestea să fie rezolvate, și prin urmare, procesul de autorizare a fost pus pe pauză. „Fiind în curs de execuție lucrări auxiliare, beneficiarul nu a solicitat emiterea autorizației de gospodărire a apelor pentru acest obiectiv”, este explicația dată de Administrația Națională „Apele Române”.  

<strong>Prin urmare, chiar fără să fi fost anunțată că au început lucrările, în răspunsul oficial, „Apele Române” afirmă că mai sunt acolo lucrări în curs, deci nu au cum să emită autorizația. </strong>

De ce este importantă această autorizație

Experții în infrastructură consultați de Libertatea susțin că această verificare ar fi scos la iveală din timp problemele constatate ulterior.

Un fost inspector la Apele Române dintr-un judeţ din Moldova, care a vorbit sub protecția anonimatului, a explicat, pentru Libertatea, care este importanţa documentului pentru podurile din România. „Am lucrat ani buni la Apele Române, la acest compartiment de Avize şi autorizații. Pot să vă explic din punct de vedere procedural, mai întâi: această autorizaţie de gospodărire a apelor este actul tehnico-juridic care statuează efectuarea tuturor lucrărilor care au fost cuprinse iniţial în avizul de gospodărire a apelor. Apele Române fac un control pe teren, ca să vadă dacă lucrările au fost corespunzător executate din punct de vedere tehnic, emit un raport tehnic şi apoi urmează să fie eliberată autorizaţia”, explică inspectorul.

În mod practic, autorizaţia aceasta e unul dintre documentele care arată că lucrările sunt bune, sunt executate corect şi că inspectorii, în urma controlului, nu au constatat abateri care, ca în cazul podului de la Brăila, pot afecta structura de rezistenţă sau pot cauza alte probleme.

Fost inspector la Apele Române:

Un alt specialist consultat de Libertatea susţine că problemele ar fi putut fi descoperite la timp în cazul în care autorităţile ar fi solicitat autorizaţia de gospodărire a apelor de la Administraţia Naţională „Apele Române”.

„Practic, autorizaţia certifică faptul că s-a construit exact ceea ce s-a zis că se construieşte şi a fost aprobat prin aviz şi că se poate folosi în siguranţă atât pentru cursul de apă, cât şi pentru comunităţile din jur. În teorie, toate problemele pe care le-au descoperit după ce au deschis podul de la Brăila ar fi putut fi depistate cu ocazia inspecţiei care se face înainte de a emite autorizaţia”, a explicat specialistul în construcţii.

„O situaţia similară a fost şi cu podul de la Luţca (din judeţul Neamţ, care s-a prăbuşit în vara anului 2022, n.r.). Podul funcţiona de 8 luni fără autorizaţie şi nici nu ceruse una. Dacă se făcea expertiza înainte de a-l deschide, oare s-ar fi constatat problemele pe care le avea?”, continuă acesta.

Ce spune legea despre autorizaţia de gospodărire a apelor

„Autorizaţia de gospodărire a apelor reprezintă actul care condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic funcţionarea sau exploatarea obiectivelor noi, construite pe ape sau care au legătură cu apele”, potrivit legii (Procedura şi competenţele de emitere, modificare, retragere şi suspendare temporară a autorizaţiilor de gospodărire a apelor, intrată în vigoare din 7 august 2019).

Mai mult, în Legea Apelor este specificat și că „punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor” și actul „se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezența beneficiarului”. Concret, documentele juridice arată că exploatarea podului, adică deschiderea circulaţiei, nu se poate face în lipsa autorizaţiei emise de Administraţia Naţională „Apele Române”. În plus, absenţa acestei autorizaţii atrage şi sancţiuni: închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

Pentru a obţine autorizaţia, este necesară depunerea unui formular, alături de documentaţia tehnică, acea care să prezinte noua situație și caracteristicile lucrărilor. Este necesară o verificare tehnică, în teren. 

Cronologia problemelor podului suspendat de la Brăila, după inaugurare

6 iulie 2023. Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, supranumit Golden Gate de România, este inaugurat în prezenţa celor mai înalţi oficiali ai statului: preşedintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, şeful Senatului, Nicolae Ciucă, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, europarlamentarul Mihai Tudose.

„Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură”, a declarat președintele, care le-a mulțumit tuturor celor implicați în construirea podului.

„A ieșit un lucru trainic”, a adăugat fostul premier Nicolae Ciucă. „România transmite Europei un mesaj clar: vrem, știm și mai ales putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și demnă”, a spus şi prim-ministrul Marcel Ciolacu.

11 august 2023. Pe podul suspendat peste Dunăre, asfaltul a început să se deformeze. Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a afirmat că aceste denivelări au apărut deoarece nu au fost respectate restricțiile de tonaj în zilele caniculare, precizând că problema va fi remediată.

29 august 2023. Imagini apărute pe Facebook arată cum cineva scoate cu ușurință cu mâna șuruburile care nu par a fi strânse pe parapetele de pe podul peste Dunăre de la Brăila. CNAIR dă vina pe constructor pentru aceste probleme şi susţine că ele nu afectează siguranța podului.

20 octombrie 2023. CNAIR confirmă, pentru Europa Liberă, că în structura de rezistenţă subacvatică a podului, la 12 metri adâncime, au apărut infiltraţii. „Această problemă a fost identificată de către echipa de consultanță, care a deschis mai multe rapoarte de neconformitate”, a transmis Biroul de Presă al CNAIR publicaţiei citate.

5 octombrie 2023. Microfisuri au apărut în pereții de beton ai camerei tehnice, una dintre încăperile în care se află blocurile de ancoraj, adică structurile de care sunt prinse cablurile care susțin podul, arată Alessandro Minitti, reprezentant al antreprenorului, potrivit TVR.

3 noiembrie 2023. CNAIR cere firmei care a ridicat podul penalizări de peste 80 de milioane de lei, scrie Euronews. După două reasfaltări, Compania Naţională susţine că nu au fost respectate nici reţeta, nici aşternerea asfaltului.

Cât a costat podul de la Brăila

Podul suspendat de la Brăila are aproape 2 kilometri lungime şi este al treilea pod suspendat ca dimensiune din Uniunea Europeană. Valoarea iniţială a contractului atribuit de CNAIR constructorului italian Webuild (fosta Astaldi) şi firmei japoneze IHI Infrastructure s-a ridicat la aproape 500 de milioane de euro. 85% din valoare, adică 340 de milioane de euro, a fost asigurată de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020. Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită de România.

„Este de așteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute și să fie deservite zilnic aproximativ 11.400 de vehicule fizice. [...] Podul este o minune a tehnologiei prin turnurile și sistemul său de ancorare. Cablurile principale totalizează aproximativ 81.000 km – o lungime comparabilă cu dublul circumferinței Pământului – și au o durată de viață garantată de 120 de ani”, a transmis Comisia Europeană în ziua inaugurării.