Henry Kissinger, figură marcantă a diplomaţiei americane, a murit la vârsta de 100 de ani

Fost secretar de stat în mandatele președinților Richard Nixon şi Gerald Ford, Henry Kissinger a murit miercuri, 29 noiembrie, la vârsta de 100 de ani, a anunţat firma sa de consultanță, informează CNN, Bild și agenția News.ro.

Figură-cheie a diplomaţiei mondiale în timpul Războiului Rece, Henry Kissinger „a murit la domiciliul său din Connecticut”, a informat firma sa de consultanţă Kissinger Associates, într-un comunicat, fără a preciza motivul decesului.

Iniţiator al apropierii de Moscova şi Beijing în anii '70, el şi-a văzut imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, cum ar fi sprijinul său pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia din Timorul de Est în 1975 şi războiul din Vietnam și pentru bombardarea Cambodgiei, care a dus la ascensiunea regimului Cmmerilor Roșii.

Un diplomat la fel de ascultat pe cât era de controversat, a fost admirat de unii ca un mare înţelept, urât de alţii care îl vedeau ca pe un criminal de război.

Evreu german născut în Bavaria în 1923, fugit cu familia în SUA de persecuția nazistă, Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani.

Jumătate dintre colegii cu care am fost la școală și 13 membri ai propriei mele familii au murit în lagărele de concentrare.

Ca soldat american, nativul din Fürth s-a întors în Germania cu Divizia 84 Infanterie, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Fiu al unui învăţător, a intrat în contraspionajul militar şi în armata americană înainte de a studia la Harvard, unde a şi predat.

Controverse și premiul Nobel pentru Pace

S-a impus ca imagine a diplomaţiei mondiale când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă, în 1969, în calitate de consilier pe probleme de securitate naţională, apoi de secretar de stat - a deţinut ambele funcţii între 1973 şi 1975 şi a rămas în fruntea diplomaţiei sub conducerea lui Gerald Ford până în 1977.

Atunci a lansat detensionarea relaţiilor cu Uniunea Sovietică și a dus la mai multe acorduri de control al armelorși a contribuit la dezgheţarea relaţiilor cu China lui Mao, în timpul unor călătorii secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing în 1972.

De asemenea, a purtat negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam, din nou în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele din Hanoi.

Semnarea unei încetări a focului i-a adus Premiul Nobel pentru Pace, acordat cu nord-vietnamezii în 1973, unul dintre cele mai controversate din istoria Nobelului. Doi membri ai comitetului suedez au demisionat în semn de protest față de acordarea premiului.

În Orientul Mijlociu, Kissinger a desfășurat ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „diplomația- navetă”, pentru a separa forțele israeliene de cele arabe după consecințele războiului de la Yom Kippur din 1973. 

Numai în perioada în care a fost secretar de stat al SUA, Kissinger a efectuat peste 900.000 de kilometri în jurul lumii și a călătorit în peste 200 de țări.

Deși epoca sa de arhitect al politicii externe a SUA a dispărut odată cu declinul lui Nixon, pe fondul scandalului Watergate, Kissinger a continuat să fie foarte activ.

Lui Kissinger i-au rămas în urmă soția, Nancy, doi copii din prima căsătorie, Elizabeth și David, și cinci nepoți.