Hexi Pharma a vrut să scape de sentința prin care are de plătit peste 10 milioane de euro către spitale. Judecătorii au respins definitiv contestația firmei

Un complet de la Curtea de Apel București a hotărât respingerea definitivă a contestației la executare depusă de firma Hexi Pharma. Compania și directorii au scăpat de răspunderea penală, după ce faptele s-au prescris, însă firma care dilua dezinfectanții ajunși în peste 300 de spitale din țară a fost obligată să le plătească peste 10 milioane de euro unităților sanitare.

La nici un an după ce un alt complet de la Curtea de Apel București (CAB) a constatat că faptele din dosarul Hexi Pharma s-au prescris, însă au decis ca firma care dilua dezinfectanții să plătească pagube de 10 milioane de euro, compania a contestat decizia.

Dosarul, înregistrat tot la CAB în octombrie 2023, a ajuns la o sentință marți, 9 ianuarie 2023.

Curtea de Apel București a hotărât, definitiv, să respingă ca inadmisibilă contestația la executare formulată de Hexi Pharma.

Contestația a fost depusă doar de companie, cea care ar urma să despăgubească spitalele din România care au cumpărat produsele contrafăcute, nu și de directorii Mihail Leva și Flori Dinu.

Firma a fost pusă să achite și cheltuieli de judecată, în valoare de 500 de lei, în timp ce onorariile avocaților din oficiu care i-au reprezentat pe cei doi directori vor fi plătite de stat.

Cum a decurs dosarul Hexi Pharma

În 2016, echipa de investigații Libertatea/GSP a arătat că firma Hexi Pharma a diluat dezinfectanții folosiți în peste 300 de spitale din țară.

Procurorii au trimis compania în judecată și doi directori. Firma care producea dezinfectanţii folosiţi în aproape toate spitalele din România a fost acuzată de: 

săvârșirea a 340 de infracțiuni de înșelăciune (7 cu consecințe deosebit de grave) săvârșirea infracțiunii de uz de fals (61 de acte materiale) 
participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. 

Cei doi directori Hexi, Flori Dinu (director general) și Mihail Leva (de producție), au fost acuzaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată și participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. 

Ei au fost condamnați în primă instanță, de Tribunalul București, la 3 ani, respectiv 3 ani și 8 luni de închisoare. Firma a primit o amendă penală de 2,6 milioane de lei. 

În apel, procesul a încetat după ce faptele acestora s-au prescris. 

Foto: Inquam Photos / George Călin