Încălzirea globală va depăși pragul critic de 1,5 grade Celsius în mai 2024, avertizează un specialist NASA. Care sunt riscurile pentru omenire

Pragul convenit la nivel internațional pentru a opri trecerea planetei spre o eră periculoasă din punct de vedere climatic va fi „depășit în toate scopurile practice” în cursul anului 2024, a avertizat cercetătorul cunoscut drept „nașul științei climatice”, James Hansen, relatează The Guardian.

James Hansen, fostul cercetător al NASA, creditat pentru că a avertizat lumea cu privire la pericolele schimbărilor climatice încă din anii '80, a spus că încălzirea globală cauzată de arderea combustibililor fosili, amplificată de evenimentul climatic El Niño care se repetă în mod natural, va duce, până în mai 2024, la creșterea temperaturilor cu 1,7°C peste media înregistrată înainte de epoca industrială.

Această temperatură ridicată, măsurată pentru o perioadă de 12 luni până în mai, nu va încălca prin ea însăși angajamentul luat de guvernele lumii de a limita încălzirea globală la 1,5°C peste perioada de dinaintea dominației cărbunelui, petrolului și gazului. Oamenii de știință spun că plafonul de 1,5°C nu poate fi considerat încălcat până când această limită nu este depășit timp de mai mulți ani, moment despre care se spune că va avea loc cel mai probabil la un moment dat în anii 2030.

Dar Hansen a spus că, chiar și după scăderea fenomenului El Niño care de obicei crește temperatura globală medie, intervalul anilor următori, luați împreună, va rămâne în medie la limita de 1,5°C. Încălzirea globală din emisiile de gaze cu efect de seră este întărită de alte efecte secundare, spune Hansen, cum ar fi topirea stratului de gheață la nivel planetar. „Acum suntem în proces de trecere în epoca peste 1,5°C”, a spus Hansen pentru The Guardian.

Într-o analiză emisă împreună cu alți doi cercetători în domeniul climei, Hansen afirmă că „plafonul de încălzire globală de 1,5°C a fost depășit în toate scopurile practice, deoarece dezechilibrul mare de energie planetară asigură că temperatura globală se îndreaptă spre valori mai ridicate”.

Hansen a promovat o viziune, contestată de alți climatologi, potrivit căreia rata încălzirii globale se accelerează din cauza unui decalaj tot mai mare între cantitatea de energie absorbită de Pământ de la soare și cantitatea care se întoarce în spațiu.

„Vom trece peste limita de 2°C în anii 2030”

Hansen, renumit pentru rolul său în dezvăluirea publică a debutului efectului de seră în fața Congresului SUA în 1988, a subliniat că evoluțiile care se prefigurează trebuie să tragă un semnal de alarmă Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al Națiunilor Unite, cel mai important corp de științe climatice care a întocmit planuri pentru a evita depășirea țintei.

„Trecerea peste 1,5°C este o piatră de hotar semnificativă, deoarece arată că povestea spusă de Națiunile Unite, cu acordul organismului său consultativ științific, IPCC, reprezintă o grămadă de prostii”, a spus Hansen. „Trecem de 1,5°C, trecem repede în 2024. Vom trece peste 2°C în anii 2030, dacă nu luăm măsuri specifice pentru a afecta echilibrul energetic al planetei.”

Anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat vreodată și este de așteptat ca agențiile științifice din SUA și Uniunea Europeană să confirme săptămâna aceasta că temperatura globală pentru 2023 este aproape de a fi cu 1,5°C peste era preindustrială. El Niño, care încălzește porțiuni ale Oceanului Pacific și crește în mod normal la temperatura medie globală, este de așteptat să fie și mai puternic în acest an în comparație cu anul trecut, înainte de a dispărea.

Guvernele statele care s-au reunit la summitul ONU privind schimbările climatice care a fost organizat în Dubai în decembrie 2023 au reafirmat angajamentul anterior, luat la Paris în 2015, de a depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C, deși oamenii de știință au avertizat că lumea este departe de a evita acest lucru din cauza emisiilor ridicate de gaze cu efect de seră și din cauza planurilor în curs de desfășurare pentru un surplus masiv de foraj de petrol și gaze. Emisiile de carbon de la combustibilii fosili au atins un alt record anul trecut.

Cum se va resimți depășirea pragului

Chiar dacă ținta de 1,5°C este una politică la fel de mult ca una științifică, cercetătorii spun că vor exista efecte grave precum valuri de căldură, secetă, inundații și alte calamități în cazul în care lumea depășește acest prag.

Pentru țările în curs de dezvoltare și statele insulare mici expuse riscului existențial din cauza creșterii nivelului mării și a vremii extreme, obiectivul convenit este unul „pentru a rămâne în viață” precum au tot repetat la discuțiile internaționale despre climă.