Întâlnire Joe Biden-Xi Jinping la San Francisco: un summit cu mize uriașe pentru SUA, China și restul lumii, dar cu așteptări mai degrabă reduse

Joe Biden și Xi Jinping se întâlnesc miercuri, într-un summit așteptat de întreaga lume și într-un context global mai mult decât complicat, pentru a încerca o detensionare a relației bilaterale, greu încercate de evenimentele din ultimii ani, scriu Reuters, Washington Post și CNN.

Xi Jinping a sosit marți la San Francisco, pentru prima sa vizită în SUA după șase ani, și se va întâlni miercuri cu președintele Joe Biden, înainte de a participa la summitul anual al Forumului de cooperare economică Asia-Pacific (APEC).

Înaintea discuțiilor, oficialii americani au avut grijă să gestioneze așteptările, spunând că nu se așteaptă la prea multe rezultate și nici măcar la o declarație comună a liderilor. În schimb, obiectivul principal al discuțiilor pare a fi restabilirea canalelor de comunicare, în principal a celor militare, pentru a evita eventuali pași greșiți care ar putea duce la un conflict deschis.

Există numeroase motive de conflict. Cele două superputeri s-au contrat în ultimii ani pe tema Taiwanului revendicat de Beijing și a balonului chinezesc suspect de spionaj, depistat deasupra SUA și doborât de avioanele americane.

Beijingul a acuzat „hegemonia” globală a SUA, prezentându-se drept un promotor al unei noi ordini internaționale și consolidând legăturile cu Rusia lui Vladimir Putin, în vreme ce Washingtonul a acuzat China pentru intimidarea vecinilor și pentru încălcarea regulilor competiționale.

Dar, notează analiștii, după atâtea tensiuni, atât Biden, cât și Xi vin totuși la summit în căutarea unor semnale pozitive și a unor vești bune.

Președintele american este indirect implicat în două războaie sângeroase și polarizante în Ucraina și Israel, se pregătește să intre într-un an electoral complicat și speră că summitul reprezintă un moment oportun pentru a stabiliza o relație aflată în cădere liberă. Xi se află și el într-o situație delicată, cu economia Chinei în cădere, după mulți ani de creștere, și cu capitalul investițional care fuge din țară.

Există, evident, diferențe. Biden se va confrunta anul viitor cu alegeri și acționează și în prezent sub presiunea opoziției republicane și a unui rival, Donald Trump, care îi urmărește fiecare mișcare. Xi, care a reorganizat statul chinez în jurul său, pe termen nelimitat, este ferm ancorat la putere.

Temele de discuție

Așteptările cu privire la rezultatul summitului sunt scăzute. Având în vedere cât de firave sunt legăturile actuale, redeschiderea unor canale de comunicare importante și stabilirea unor acorduri pentru discuții viitoare ar putea reprezenta un real succes.

Cei doi lideri ar putea discuta despre războaiele din Gaza și Ucraina, asupra cărora s-ar putea să fie în dezacord.

Beijingul are o relație comercială și diplomatică caldă cu Iranul, o țară care ajută la susținerea Hamas și a altor grupuri militante din Orientul Mijlociu, iar Biden vrea să sublinieze în fața lui Xi că Statele Unite vor răspunde la orice extindere a războiului provocată de Iran.

În privința Ucrainei, SUA au încercat în mod repetat să împiedice un sprijin direct consistent al Beijingului pentru Moscova.

Cei doi lideri vor avea mai multe puncte comune atunci când vine vorba despre problemele generate de schimbările climatice și de avansul rapid al Inteligenței Artificiale. Înainte de summit, Washingtonul și Beijingul au anunțat de altfel lansarea unui grup comun în domeniul schimbărilor climatice.

Într-o declaraţie comună publicată în presa de stat chineză şi publicată de Departamentul de Stat al SUA, cele două guverne au spus că grupul se va concentra pe „tranziţia energetică, metan, economia circulară şi eficienţa resurselor, provincii/state şi oraşe cu emisii reduse de dioxid de carbon şi durabile şi defrişări”.

Experții au avertizat că nu se așteaptă ca summitul să ofere vreun progres în probleme spinoase precum agresiunea militară a Chinei în Taiwan, limitele impuse de SUA privind vânzările de semiconductori avansați către Beijing sau preocupările americane privind situația drepturilor omului în China.

Dar susținătorii unei relații mai calme între SUA și China speră la eforturi mai ferme pentru a reduce tensiunile dintre cele două puteri.

„Pentru a obține îmbunătățiri reale și de durată în relațiile bilaterale și pentru a evita rivalitatea militarizată, ar fi nevoie nu de o scurtă întâlnire în marja unui summit multilateral, ci de atenția susținută și la nivel înalt a unui summit anual SUA-China care să dureze cel puțin două zile întregi”, a observat Lyle Goldstein, expert al think-tank-ului Defense Priorities, pentru Washington Post.

Apropo de presiunile politice, nu este clar dacă Biden are spațiul politic intern pentru a se împăca cu adevărat cu Xi sau dacă are apetitul necesar pentru a face acest lucru, scrie cotidianul american. Republicanii sunt pregătiți să exploateze orice semn perceput de compromis cu China, într-un moment în care și publicul american este din ce în ce mai precaut față de Beijing.

Potrivit unui sondaj recent realizat de Chicago Council on Global Affairs, un număr record de americani consideră că China reprezintă o „amenințare critică”, în timp ce tot mai mulți cetățeni consideră că liderii americani nu fac suficient pentru a ține cont de această amenințare.

O schimbare în bine a relației economice

Înainte de summit, secretarul de stat american Antony Blinken s-a adresat miniştrilor celor 21 de membri ai APEC şi a subliniat că SUA cred într-o „regiune în care economiile sunt libere să îşi aleagă propria cale, unde bunurile, ideile, oamenii circulă legal şi liber”.

Blinken nu a menţionat numele Chinei, dar limbajul său a reluat retorica americană din ultimii ani, prin care Washingtonul a acuzat China că intimidează ţările mai mici din regiunea Indo-Pacific şi că încearcă să submineze ceea ce SUA şi aliaţii săi numesc ordinea „bazată pe reguli”, scrie Reuters.

Reprezentanta SUA pentru comerţ, Katherine Tai, care, împreună cu Blinken, a deschis sesiunea ministerială APEC, a declarat și ea că reuniunea de la San Francisco are loc într-un moment de „mare incertitudine şi provocări” pentru regiune. Ea a menţionat tensiunile geopolitice în creştere, lanţurile de aprovizionare fragile şi agravarea crizei climatice.

Anterior, Biden însuși a declarat că urmăreşte să îmbunătăţească relaţia cu China după o perioadă de relaţii tensionate şi că va încerca să reia comunicaţiile normale între cele două superputeri, inclusiv contactele între armate.

Președintele a spus că nu dorește o decuplare de China, ci o schimbare, în bine, a relaţiei economice.

O lume „à la carte”

Lumea privește cu interes spre summitul celor două superputeri, iar sondajele arată cât de fracturată este în prezent opinia publică globală în privința miodelelor oferite de SUA și China.

Un sondaj realizat de Pew în 24 de țări, de la Argentina la Suedia și Africa de Sud, a constatat că Statele Unite sunt privite mult mai favorabil decât China, în special în rândul țărilor bogate. Constatările au evidențiat, de asemenea, popularitatea mult mai mare a lui Biden în afara SUA, în comparație cu fostul președinte Donald Trump.

Dar imaginea arată oarecum diferit în afara Occidentului. Din opt țări cu venituri medii, India este singura țară în care o majoritate a cetățenilor au opinii nefavorabile despre China, a notat Pew în raportul care însoțește sondajul, publicat săptămâna trecută. Iar în trei țări cu venituri medii - Kenya, Mexic și Nigeria - o majoritate chiar acordă Chinei un rating pozitiv.

Un alt sondaj realizat în 21 de țări, publicat miercuri de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a constatat un bilanț la fel de amestecat.

Oamenii din țările din afara Occidentului - de la Brazilia la Turcia și India - privesc mai favorabil standardele de viață și valorile unor țări precum Statele Unite, prin comparație cu cele ale Chinei și Rusiei. Dar ei sunt mai puțin interesați să participe la proiectele de securitate și geopolitice ale Occidentului.

Sondajul dezvăluie un peisaj geopolitic complex, în care oamenii din țările majore și cele medii arată că nu doresc un set fix de parteneriate, observă ECFR, care spune că am intrat într-o lume „à la carte” în care statele își aleg partenerii în funcție de situație, în loc să-și mențină loialitatea pentru o tabără anume.

Chiar și publicul din unele țări europene, susțin autorii ECFR, cum ar fi Serbia și Ungaria sub conducerea premierului iliberal Viktor Orban, „concluzionează că într-o lume à la carte poți avea o relație economică majoră cu China și relații de securitate cu SUA, bucurându-te în același timp de ceea ce are Europa de oferit”.