Investigație Recorder: Ce-a făcut Marcel Ciolacu la Revoluţie? Documente din dosarul de revoluționar al actualului premier

Recorder a analizat dosarul de revoluţionar al premierului României şi a găsit mai multe declaraţii pe care realitatea istorică nu le poate confirma. În baza titlului de revoluţionar, Marcel Ciolacu ar putea primi peste 40.000 de euro.

Marcel Ciolacu are certificat de revoluționar din anul 1992, după ce a depus un dosar cu declarații despre faptele sale și cu alte dovezi pe care le-a considerat relevante.

La sfârșitul lunii septembrie, liderul PSD a dat în judecată Secretariatul de stat pentru revoluționari, care i-a anulat certificatul prin care Ciolacu a primit, în 2019, titlul de „Luptător cu Rol Determinant în Revoluția Română”. Anterior deținuse titlul inferior de „Luptător Remarcat pentru Fapte Deosebite”.

Titltul de luptător cu rol determinat aduce și privilegii financiare, printre care indemnizaţia de 2.000 de lei, care se poate acorda retroactiv. Dacă va câştiga procesul, Marcel Ciolacu ar putea încasa retroactiv peste 40.000 de euro şi ar putea primi la pensie un bonus de 1.100 de lei, notează Recorder.

Marcel Ciolacu a declarat în mai multe rânduri că nu vizează obținerea unor câștiguri financiare pe baza noului certificat. Vechiul certificat de revoluționar i-a adus deja un teren de 1 hectar, pe care l-a vândut.

Problemele din dosarul de revoluționar

După ce au analizat dosarul de revoluționar al lui Marcel Ciolacu, jurnaliștii de la Recorder susțin că rolul actualului premier în Revoluția de la Buzău este incert. Multe neconcordanțe de timp, iar rolul determinant pe care și-a asumă în declarații nu e confirmat de alți participanți sau documente relevante, se arată în investigație.

Jurnaliștii au descoperit și că una dintre semnăturile din dosarul depus acum trei decenii de actualul premier ar putea fi falsă.

Ciolacu: „Pe Primul Secretar l-am pus sub pază şi l-am reţinut în sediu”

Dosarul conține o declarație scrisă de mână în care Marcel Ciolacu povestește ce a făcut în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

„În dimineața zilei de 22 decembrie cunoscând de la postul de radio «Europa Liberă» ce se întâmplă în Timișoara și București, am plecat la servici unde am propus colegilor să mergem în fața sediului județean al P.C.R. Aici am fost întâmpinați de Poliție care a încercat să ne întoarcă din drum; deoarece eram numeroși poliția a fost ineficientă. Am intrat în sediul P.C.R. unde împreună cu alți cetățeni ne-am organizat în C.F.S.N. și am pus oameni să păzească bunurile și documentele din sediul P.C.R”, scrie Marcel Ciolacu, în declarația depusă la dosar, în toamna anului 1992, când actualul premier, în vârstă de 25 de ani, se descria drept „student în anul II la Universitatea Ecologică, secția Drept”.

Pe Primul Secretar l-am pus sub pază și l-am reținut în sediu, pentru a ne informa asupra unor detalii pe care nu le cunoaștem.

Jurnaliştii explică faptul că momentul pătrunderii în „judeţeana” PCR este unul esenţial pentru stabilirea orașelor și a oamenilor „cu rol determinant la Revoluţie”, adică cei care s-au confruntat cu forţele de represiune înainte de fuga dictatorului, consemnată în documente la ora 12:10.

Potrivit jurnaliştilor Recorder, nu există probe concrete ale prezenţei sale pe străzile din Buzău înainte de ora 12:10, iar documentele istorice şi mărturiile participanţilor infirmă că buzoienii ar fi ocupat „judeţeana” înainte de fuga lui Ceaușescu.

Unde lucra Marcel Ciolacu la Revoluție?

O altă problemă ridicată în articol este legată de locul de muncă declarat de Marcel Ciolacu. În declarația dată în 1992 pentru obținerea certificatului de revoluționar, actualul lider PSD susținea că a plecat la revoluție de la serviciu, după ce le-a propus colegilor să meargă la sediul PCR din Buzău. Într-un răspuns pentru Recorder din 2019, Ciolacu spunea că în decembrie 1989 era angajat la Întreprinderea Electronică Industrială din Buzău.

În CV-ul său de premier, Marcel Ciolacu indică „Întreprinderea Electronică Industrială, București” drept loc de muncă în perioada 1988-1990. Întreprinderea nu a avut niciodată filială la Buzău și nimeni din oraș nu știe să fi existat așa ceva, potrivit mărturiilor adunate de jurnaliști.

A fost sau n-a fost în CJFSN?

Consiliul Județean al Frontului Salvării Naționale a fost forul revoluționar care a înlocuit fosta putere comunistă la Buzău. În timp ce Marcel Ciolacu a susținut că a făcut parte din acest grup, ba chiar că s-ar fi dus la redacția ziarului local să anunțe componența, numele actualului premier nu apare în listele publicate de presa locală.

Jurnaliștii au găsit și alte neconcordanțe între relatarea lui Marcel Ciolacu și declarațiile altor participanți la Revoluția de la Buzău. Printre acestea, prezența la sediul Securității din oraș sau chiar arestarea sa, la ordinul armatei.

În plus, jurnaliştii Recorder susţin că o declaraţie tipizată, cu antetul Asociaţiei „Club 22”, semnată olograf de Marcel Ciolacu, ar fi, de fapt, falsă.

Ce i-a adus certificatul de revoluţionar?

În luna aprilie 1995, Marcel Ciolacu este recompensat că un teren de 1 hectar, în localitatea Săpoca, judeţul Buzău. Intrase în posesia terenului în baza certificatului de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, acordat în septembrie 1992, şi a brevetului de „Luptător pentru Victoria Revoluției Române”, ca membru al Ligii Naționale a Luptătorilor, acordat în acelaşi an.

În 2007, Marcel Ciolacu a vândut terenul unor oameni de afaceri locali.