acum 11 luni
69
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat miercuri, 22 noiembrie, cererea DNA, de redeschidere a procesului în care au fost inculpate fosta consiliera de la Cotroceni și fiica cea mare a fostului președinte al României. Judecătorii au stabilit că recursul în casaţie formulat de procurori este nefondat și l-au respins. Decizia ÎCCJ e definitivă.
În acest dosar, Elena Udrea şi Ioana Băsescu au fost acuzate de DNA că au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorala a lui Traian Băsescu.
Cele doua au scăpat de proces în iulie anul acesta, după ce judecătorii au constatat că faptele s-au prescris, iar DNA a formulat, o lună mai târziu, recurs în casație.
Miercuri, ÎCCJ a respins această cale extraordinar de atac. Dacă ar fi admis recurs în casație al DNA, judecătorii puteau dispune rejudecarea cauzei.
Pedeapsa finală n-a fost în ani, ci în bani
În dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, de Curtea de Apel Bucureşti, la 8 ani de închisoare, pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. Ioana Băsescu a primit 5 ani de închisoare, pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani.
Pe 11 iulie anul acesta, după cinci luni de deliberări, ÎCCJ anunțase decizia finală din acest dosar: procesul penal a încetat, pentru că faptele s-au prescris.
Judecătorii au menţinut însă dispoziţia de confiscare specială de la Elena Udrea a sumelor de 691.029,63 de lei, 918.864 de lei şi 305.118 lei, dar şi măsurile asigurătorii dispuse în cauză de DNA cu privire la bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea Elenei Udrea şi, respectiv, a Ioanei Băsescu.
În august, DNA a atacat decizia ÎCCJ, printr-o cale extraordinară de atac. Procurorii au invocat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care le permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind eliminarea prescripției speciale. Aceste decizii au dus la prescrierea faptelor și în dosarul în care erau inculpate Elena Udrea şi Ioana Băsescu.
Care au fost acuzatiile DNA pentru Udrea și Băsescu
Procurorii DNA spun că, „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”.
Procurorii acuză că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare".
În rechizitoriu se mai precizează și că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.
Procesul a durat 6 ani și două fugi ale Elenei Udrea
DNA a finalizat ancheta și a trimis dosarul în instanță în mai 2017. La ultimul termen al procesului de la ÎCCJ,, procurorul a explicat, în sala de judecată, că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului.
„Ancheta din acest dosar complex a durat maxim 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a fost nevoită să facă comisii rogatorii, pentru a asigura respectarea procedurilor. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, explică reprezentantul DNA.
English (US) · 
Romanian (RO) ·