SRI a fost implicat cu niște înregistrări în dosarul Cherecheș. Totul legal, din moment ce instanța a dat deja un verdict. Însă problema e de ce, când ai de-a face cu o ieșire cu taxiul în văzul lumii, nu se cere niciodată și vreo demisie de prin servicii? Cealaltă întrebare: de ce scapă ăștia mereu cu tot cu bani?
Știu, mi se va spune că nu e treaba SRI. Ok, dacă treaba lor nu e să intervină când ai un fugar care, cu doar câteva ore înainte de verdict, iese liniștit cu taxiul din țară, atunci care e treaba SRI mai exact? Avem servicii peste tot, pensii de lux peste tot, iar ăștia zburdă prin vămi de câte ori vine verdictul. Dacă se tot demit oameni, cum am văzut că l-au zburat pe șeful vămilor, atunci să mai întrebăm și pe la SRI: nu vă supărați, nu trebuia să avertizați autoritățile că unul cu interdicție merge cu taxiul în țările calde? Eu zic că SRI este cel puțin la fel de vinovat precum vameșul care nu a văzut că buletinul era al vărului lui Cherecheș.
Modul în care Cherecheș a ieșit din țară o o rușine pentru toate aceste instituții care pretind hălci uriașe din banul public pentru anticorupție. E și un scuipat în fața tuturor serviciilor secrete care altfel ne împuie capul cu realizări extraordinare, care filtrează metadate, care se laudă că sunt performante strategic. Nu, astfel de cazuri ne reamintesc că sunteți o mare farsă.
Luați-le borseta
Însă știrea cu primarul Cherecheș ar trebui să aibă totuși altă cheie de lectură. Anticorupția din România a eșuat pentru că a fost centrată pe „prințipuri”, pe ideea că niște infractori candidează (ba mai și câștigă, cum e cazul lui Cherecheș). Ea trebuia centrată de la bun început pe bani.
Cherecheș e dintre aceia care, atunci când au nevoie, le trimite mămica bani. Adică acel gen de furt de te și pufnește râsul. În 2009, mama i-a donat 1,5 milioane de euro! Cadou: „În 2009 am primit un dar, respectiv o donație din partea mamei mele de un milion și jumătate de euro. Această chestiune a fost verificată de către ANI în 2010. Mama mea avea banii în cont din vânzarea unui imobil și mi i-a transferat în numerar” (sursa).
Cherecheș a acuzat pe la toate televiziunile că Hellvig, pe atunci șef SRI, încerca să se răzbune pe el. Astea sunt prostii tipice de autovictimizare. Toți ăștia cu mămici și soacre darnice sunt victime de profesie. Iar dacă Hellvig ar fi încercat să se răzbune nu cred că l-am mai fi văzut nu știu câți ani primar în continuare pe marele „oropsit” de la Baia Mare.
Un detaliu semnificativ e că Cherecheș a fugit fără bagaj, doar cu o borsetă. Asta înseamnă că omul are deja bine plasată averea unde trebuie cât să reziste fără griji și în Groenlanda. Esența procesului pierdut nu e faptul că a primit câțiva ani de închisoare, ci că a primit o amendă pe care probabil o putea plăti pe loc cu ce avea cu el în borsetă: vreo 18.000 de euro, asta a fost tot în condamnarea de săptămâna trecută!
Aici e frustrarea maximă. Toți vedem cum cresc averile și nimeni nu le poate justifica.
Apropo de vameși, e de ajuns un set de poze cu vilele vameșilor din Maramureș și Satu Mare ca să ne lămurim. Vă spun eu, după ce le vedeți, veți ști sigur că acei vameși n-au văzut multe lucruri la viața lor, nu doar buletinul vărului lui Cherecheș.
Lasă-i la Bari, fără bani
Deja se știe, Cherecheș va urma traseul altor fugari. Probabil Italia, Bari sau Napoli, vor găsi chichițe să nu se întoarcă și vor face live-uri despre „sistemul paralel” care conduce România. Însă nu e niciun sistem paralel. Există doar un sistem rentier camuflat în servicii, poliție, vamă etc. Și un sistem al profitorilor, cum e și Cherecheș cu mama și soacra.
Nici nu i-aș mai împiedica să fugă. Pedeapsa supremă ar fi hărțuirea legală mult mai importantă pentru justificarea banilor (iar aici ANI e doar o glumă bună) și tocarea/confiscarea averilor. Nici nu le-aș mai da pușcărie apoi. Ba chiar aș propune ca statul român să-i transporte pe banii noștri (plătim un vameș să-i ducă cu mașina) la marginea orașului Napoli, în locurile de unde se iau zilieri la muncă. Să se descurce ca atâtea alte milioane de români refugiați economic.
E timpul să terminăm cu aceste condamnări pe care nu le execută decât fraierii. Și să mutăm accentul pe urmărirea conturilor, justificarea banilor, indiferent că sunt politicieni sau nu. Un Cherecheș liber, dar fără bani ar avea o putere de exemplu mult mai mare decât un condamnat penal (ca Popoviciu, Oprescu și mulți alții) cu borseta plină.
Momentul în care Cherecheș trece prin vamă cu taxiul.