Corespondență din Praia, capitala republicii cu 600.000 de locuitori din Oceanul Atlantic, unde în curând va poposi în vizită oficială președintele României, Klaus Iohannis.
de Laurențiu Ungureanu (Praia)
În ianuarie 1832, un tânăr de 22 de ani, cu convingeri fixiste, descria plajele superbe ale Insulelor Capului Verde drept „o fâșie albă perfect orizontală, din materie calcaroasă, în care s-au încrustat numeroase cochilii”. Fraza afișează o lipsă totală de anticipare a relaxării, mai ușor însă de iertat dacă aflăm că tânărul biolog se numea Charles Darwin.
Observațiile lui Darwin, începute în Capul Verde și continuate apoi într-o expediție în jurul globului, care a durat cinci ani, au schimbat pentru totdeauna înțelegerea umană asupra evoluției lumii.
Au trecut aproape două secole de atunci. Insulele Capului Verde, țară cu 600.000 de locuitori, care se înalță din apele albastre ale Oceanului Atlantic la 600 kilometri de coasta de vest a Africii, urmează să primească un alt vizitator.
Klaus Iohannis sosește la Praia
De data aceasta, e vorba de cineva mai indulgent cu frumusețea din jur și cu propria persoană. Aici, la Praia, în capitala republicii Capului Verde, sosește președintele României, Klaus Iohannis.
În perioada 14-23 noiembrie 2023, conform anunțului Palatului Cotroceni, Klaus Iohannis efectuează o serie de vizite în Africa: vizite de stat în Republica Kenya, Republica Unită Tanzania și Republica Cabo Verde şi vizită oficială în Republica Senegal.
Ziarul Libertatea a venit la Praia ca să poată relata de la fața locului, despre unul dintre cele mai misterioase și controversate turnee realizate de un șef de stat român de la căderea comunismului.
Darwin a plătit echivalentul a 1 milion de lire din banii săi ca să călătorească cu nava Marinei Britanice
Expediția din decembrie 1832 - octombrie 1836, la care a luat parte Charles Darwin, a fost finanțată de guvernul Marii Britanii. Marina regală a dotat vasul Beagle. Cum Darwin a fost invitat prin intervenția unui fost profesor de-ai săi, biologul de 22 de ani a trebuit să-și achite singur voiajul. Tatăl său a cheltuit șase sute de lire sterline pentru a-l echipa pe Darwin pentru călătorie. De asemenea, el a plătit Marinei 50 de lire pe an pentru mesele lui Darwin.
<strong>În total, în cei 5 ani care au marcat istoria lumii, </strong><a href="https://media.nationalarchives.gov.uk/index.php/darwins-voyage-hms-beagle-1831-6/" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>Darwin a cheltuit</strong></a><strong> din banii familiei aproximativ „1.200 de lire sterline - în banii de astăzi, aproape un milion de lire sterline”. Nu a fost plătit pentru misiunea sa științifică. </strong>
Miile de păsări, animale, plante și roci au fost și ele transportate în Anglia nu din bani publici, ci din banii familiei. Sunt descoperirile care, 20 de ani mai târziu, aveau să stea la baza lucrării „Originea speciilor”, care l-a făcut pe Darwin unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai istoriei. Iar una dintre primele escale ale navei Beagle, o mică corabie de 30 de metri, a fost aici, în Insulele Capului Verde.
Expediția președintelui României, Klaus Iohannis, este mult mai scurtă, dar nimeni nu știe dacă și mai ieftină. Pentru că șeful statului s-a poziționat drept unul dintre puținii politicieni din Europa care nu-și declară costul călătoriilor oficiale, lucru cunoscut și accentuat de o recentă investigație a Recorder.
În Africa, președintele stă 12 zile, iar în Insulele Capului Verde, probabil două zile. Spunem „probabil” pentru că nici programul oficial al turneului african nu a fost detaliat de Palatul Cotroceni, până acum, decât în ultimul moment.
<strong>Cei aproape 40.000 de români care i-au cerut, în urma investigației Recorder, să le spună măcar ce a spus acum două secole familia lui Darwin cetățenilor britanici, „cât costă”, nu l-au impresionat pe președintele României. </strong>
Klaus Iohannis tace în privința bugetului avionului privat și în privința celorlalte costuri. Dar cum arată țara pe care de mâine o va vizita șeful statului român?
Un stat model într-o Africă tulburată
Republica Capului Verde este una dintre țările africane cele mai sigure și mai prospere, la standardul unui continent atât de încercat.
Nelocuite până la aproximativ 1458, insulele au intrat apoi în componența imperiului portughez, apoi a Republicii Portugheze, până în 1975, când și-au declarat independența.
Spre deosebire de alte dominioane portugheze, Angola, de pildă, Capul Verde au reușit să traverseze anii de după independență fără să se transforme într-un fundal al luptei Vest contra Est.
Astfel, anii 80, „deceniul pierdut al Africii” expresie cu care istoricul Martin Meredith a descris decăderea nivelului de trai pe continent, au lovit mai puțin Capul Verde. Deși fără resurse naturale, țara a izbutit să balanseze spre turism și servicii, folosindu-și favorabil poziționarea strategică de escală în Oceanul Atlantic, inclusiv pentru marile companii aviatice.
Dacă până la jumătatea anilor 80 multe țări africane au devenit mai sărace decât înainte de declararea independenței, pentru Republica Capului Verde viața s-a așezat mai bine și datorită sistemului politic.
La începutul anilor 90, țara a intrat într-o democrație clasică, parlamentară, cu mai multe partide, practic în același timp cu România. Capul Verde are un design constituțional asemănător țării noastre, cu un premier care conduce guvernul și cu un președinte care este șeful statului.
Poziția de președinte este ocupată de José Maria Neves, 63 de ani, foarte apropiat de vârstă de oaspetele său român, în vârstă de 64 de ani. Cei doi șefi de stat se vor întâlni aici, la Praia.
Iohannis este al patrulea președinte în vizită aici, în 2023
Klaus Iohannis este al patrulea președinte care vizitează Capul Verde în acest an. Au mai sosit la Praia președintele Carlos Vila Nova din Sao Tome și Principe, președintele Braziliei, Lula, și cel al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.
Spre deosebire de Kenya, prima țară din turneul african a președintelui Iohannis, unde a plouat, aici, în Capul Verde, sunt 30-32 de grade. Adie un vânt plăcut și în apa sidefie, așa cum spunea Charles Darwin, „poți observa, cu mult interes, obiceiurile unui Octopus sau caracatiță”.
„O asemenea vietate cameleonică, care părea pe deplin conștientă că e supravegheată, mi-a făcut mare plăcere văzând-o cum încearcă în fel și chip să scape de privirile mele”, a scris tânărul biolog în cartea sa „Călătoria unui naturalist în jurul lumii pe bordul vasului Beagle”. Astăzi, activitatea se numește snorkeling.