Liderii unor partide de extremă-dreapta din Italia au primit peste 8 ani de închisoare, pentru implicarea lor în protestelele violente din 2021

Mai mulţi lideri a două mici grupări italiene de extremă-dreapta au fost condamnaţi miercuri, 20 decembrie, în primă instanţă, la pedepse de peste opt ani de închisoare pentru rolul lor în protestele violente care au avut loc în 2021 la Roma, informează AFP, potrivit Agerpres.

În luna octombrie a acelui an, câteva sute de persoane s-au ciocnit cu poliţia în centrul capitalei, devastând, printre altele, sediul CGIL, principala confederaţie sindicală din Italia.

Forţele de securitate au fost nevoite să folosească tunuri cu apă şi gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe demonstranţi, ciocnirile durând câteva ore.

Cei mai cunoscuţi dintre aceşti lideri sunt Roberto Fiore, şeful Forza Nuova, condamnat la opt ani şi şase luni de închisoare de tribunalul penal din Roma, şi Giuliano Castellino, fost lider al Forza Nuova din capitală şi care în 2022 şi-a creat propria mişcare politică, Italia Libera.

Castellino a primit opt ani şi şapte luni de închisoare.

Alţi cinci membri ai acestor mici grupuri de extremă-dreapta au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între opt ani şi două luni de închisoare şi opt ani şi şase luni de închisoare.

Cele două partide extremiste militează pentru interzicerea avortului, stoparea imigrației și ieșirea Italiei din UE

Forza Nuova a lui Roberto Fiore, în vârstă de 64 de ani şi tată a 11 copii, este un partid neofascist creat în 1997 şi al cărui program prevede, în special, interzicerea avortului, oprirea imigraţiei şi abrogarea legilor care pedepsesc incitarea la ură pe motive politice, rasiale sau religioase.

În diferitele alegeri la care a candidat, singur sau în coaliţie cu alte grupuri de extremă dreapta, a obţinut mereu sub 0,5% din voturi.

Gruparea Italia Libera a lui Giuliano Castellino are în comun cu Forza Nuova dorinţa de a vedea Italia părăsind Uniunea Europeană şi NATO, şi solicită oprirea livrărilor de arme către Ucraina, precum şi ridicarea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Foto: Profimedia Images