Mesajul a zeci de organizații și profesori pentru parlamentari: România este pe penultimul loc în UE privind puterea politică a femeilor. Ce ar trebui să se schimbe

Peste 50 de ONG-uri și reprezentanți ai mediului academic au trimis joi, 26 august, o scrisoare deschisă în care subliniază importanța introducerii cotelor de gen pe listele de candidați la alegerile parlamentare. „Cotele sunt necesare atât pentru repararea unor inegalității istorice privind nivelul reprezentării politice a femeilor, cât și pentru asigurarea principiilor unei democrații reprezentative”, se arată în scrisoare. 

Libertatea a arătat miercuri, 25 octombrie, disputa din PNL pentru numărul mai mare de femei în Parlament, care s-a lăsat cu ironii din partea liderilor liberali la adresa colegelor de partid și a femeilor din politică.
Grupul liberal are 79 de membri, dar doar 16 sunt femei.
Deputata Mara Calista a spus că bărbaților din partid le este teamă că „femeile le vor fura locul pe liste” la alegerile de anul viitor.

Scrisoarea deschisă, inițiată de Centrul FILIA, sprijinită de Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, a adunat semnăturile a 56 de ONG-uri și profesori. 

Sistemul de tip „fermoar”

„Stimați membri ai Comisiei Juridice, de disciplină și imunități, (...) Asigurarea unei reprezentări minime de 33% a femeilor pe listele de candidați pentru alegerile generale, așa cum este prevăzut în proiectul de lege 308/2022, este o măsură legislativă necesară, însă nu este suficientă dacă femeile vor rămâne pe ultimele poziții pe liste, neavând cu adevărat acces la o poziție eligibilă”, subliniază semnatarii. 

Ei propun un sistem de tip fermoar, și anume liste care să nu cuprindă mai mult de două persoane de același sex consecutiv. Inițiatorii amintesc și că, la alegerile din 2020 și 2016, procentul femeilor din numărul total de candidați a ajuns aproape de 30%.

„Dar nefiind pe locuri eligibile, procentul de femei alese a fost sub 20%”, se mai explică. „Cotele de gen nu vor duce la o creștere a reprezentării politice dacă nu sunt corelate cu reguli privind plasarea ori ordinea candidaților pe liste.”

<strong>Un raport al </strong><a href="https://www.facebook.com/photo/?fbid=10232372361117057&set=a.1091686897824" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>Institutului European pentru Egalitate de Gen </strong></a><strong>(EIGE) arată că România ocupă ultimul loc în ceea ce privește egalitate de gen, subliniază semnatarii, și penultimul loc privind puterea politică a femeilor. </strong>

„Cotele de gen nu reprezintă doar cifre, procente sau ocuparea unor locuri. Sunt necesare atât pentru repararea unor inegalității istorice privind nivelul reprezentării politice a femeilor, cât și pentru asigurarea principiilor unei democrații reprezentative”, mai subliniază semnatarii. „Sunt necesare pentru a promova diversitatea de experiențe, gândire, inovație, progres în cadrul procesul decizional politic.” 

Mai mulți candidați femei la alegeri, mai puține ajunse în Parlament 

Inițiatorii mai amintesc că, deși procentul candidaților femei a crescut la parlamentarele din 2020 față de cele din 2016, a scăzut reprezentarea femeilor în Parlament – de la 19,1% la 18.5%, România plasându-se pe locul 124 în lume din acest punct de vedere. 

Doar 87 de femei ocupă locuri în Parlamentul României din totalul de 466 de deputaţi şi senatori. Suntem, astfel, în coadă la nivelul UE. 

Cotele de gen în alte țări europene

În încheierea scrisorii se dă exemplul mai multor țări europene care au introdus cotele de gen, precum și reguli legate de ordinea candidaților pe liste.

Astfel, „se accelerează progresul în ceea ce privește creșterea reprezentării politice a femeilor la nivelul Parlamentului, așa cum o dovedesc cele 11 state membre ale Uniunii Europene (Franța, Belgia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia, Croația, Polonia, Irlanda, Luxemburg, Italia) care au deja în legislațiile lor cote de gen pentru alegerile parlamentare.”

Organizații neguvernamentale semnatare:

Centrul FILIA
Asociația Front /Feminism Romania
Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen - A.L.E.G.
Asociația Moașelor Independente 
E-Romnja - Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome
Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Asociația A.R.T. Fusion
Societatea de Analize Feministe AnA
Asociația SEXUL vs BARZA
Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului
Asociația Plural
Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală - SECS
Asociația Iele-Sânziene
Asociația Romanian Women’s Lobby
Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
Centrul de Resurse pentru participare publică 
Asociația SPICC
ActiveWatch
Asociația CIVICA Asociația ACCEPT
Asociația SEXUL vs BARZA
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC)
Centrul pentru Inovare Publică
Asociatia Novapolis - Centrul de Analize si Initiative pentru Dezvoltare
Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS)
Asociația MozaiQ LGBT
Asociația Transcena
Asociația ANAIS
Fundația Sensiblu
Asociația GRADO - Grupul Român pentru Apărarea a Drepturilor Omului
Casa Ioana
Asociația Inovatrium
Asociația Femeilor Împotriva Violenței - Artemis
Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii - IEESR
Asociația Pas Alternativ
Asociația VIS
Societatea Doamnelor Bucovinene
Asociația Quantic
Asociația Femeilor Universitare
Asociația Psihosfera
Asociația Business Professional Women Romania
Asociația SEVA
Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesüle
Asociatia Expert Forum

Persoane din mediul academic:

Prof. univ. Dr. Ionela Băluță, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, directoare a Centrului pentru egalitatea de șanse
Prof. univ. dr. Roxana Marinescu, Academia de Studii Economice din Bucureşti
Sebastian Țoc, SNSPA
Conf.univ.dr. Oana Băluță, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București 
Conf. univ. Alina Dragolea, Facultatea de Științe Politice, SNSPA
Cristian Pirvulescu, Decan, Facultatea de Științe Politice, SNSPA
Andreea Gheba, Asist.univ.dr., Facultatea de Științe Politice, SNSPA
Mihaela Miroiu, Prof. univ. Membră a Academia Europaea
Gabriel Bădescu, Prof. univ., științe politice, Universitatea Babeș-Bolyai
Sorana Constantinescu, lect. univ., științe politice, Universitatea Babeș-Bolyai
Conf. Univ. Dr. Claudiu Tufiș, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Felicia Bejan, Lector univ. dr., Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti