Munții Apuseni – poziționare, suprafață, curiozități

Printre cele mai atractive destinaţii din România se numără și Munții Apuseni, care fac parte dintr-o zonă de interes național declarată rezervație naturală. Flora, fauna, relieful și tradițiile care se păstrează și astăzi în Țara Moților completează tabloul perfect al acestui ținut fermecător pe care nici un turist, fie el român sau străin, nu ar trebui să-l rateze. Peștera Urșilor, Cascada Pișoaia, Ghețarul de la Scărișoara, Lacul Tarnița sau „Vălul Miresei” de la Vidra sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute obiective turistice din această zonă. Această parte de Românie are cu adevărat ceva magic, care îți vrăjește privirea și îți cucerește definitiv inima. Dacă te numeri printre persoanele care sunt pregătite pentru o aventură strașnică și nu ești familiarizat cu Munții Apuseni, în acest articol am pregătit o serie de informații interesante despre această subdiviziune a Carpaților.

Despre Parcul Natural Apuseni

Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes național, care este situată în vestul țării, în partea central-estică a Munților Apuseni și ocupă teritoriile administrative ale județelor Alba, Cluj și Bihor.  Parcul se întinde pe o suprafață totală de 75.784 hectare, iar din punct de vedere geologic, este format din șisturi cristaline, conglomerate, masive calcaroase, gresii și depozite permiene, precum și din magmatite laramice. De asemenea, parcul reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, de la vârfuri și abrupturi stâncoase, până la chei, văi, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, peșteri, zone acoperite cu păduri, pășuni și pajiști, potrivit Wikipedia.

În interiorul Parcului Natural Apuseni există mai multe rezervații naturale, cum ar fi, spre exemplu, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Vârful Cârligați sau Molhașul Mare de la Izbuc. Apele de suprafață ale parcului natural vin din bazinele hidrografice ale mai multor râuri, printre care Arieșul Mare, Someșul Mic sau Crișul Negru. În același timp, în partea de nord a Munților Apuseni se află Lacul Beliș-Fântânele, care este un lac artificial de acumulare din Munții Gilău, amenajat la începutul anilor ʼ70.

În Parcul Natural Apuseni sunt păduri de conifere, păduri de foiase, arbuști și specii ierboase ca papucul doamnei sau clopoțelul de munte. Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai mult specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni, unele dintre acestea protejate.

Informaţii despre Munții Apuseni

Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, care reprezintă subdiviziunea nordică a Carpaților Occidentali. Spre deosebire de celelalte grupe ale Carpaților Românești, Apusenii sunt cei mai mici ca înălțime. De la nord, la sud, aceștia au în componență mai multe masive montane, și anume: Munții Șes-Plopiș, Munții Meseș, Munții Pădurea Craiului, Munții Vlădeasa, Munții Gilău-Muntele Mare, Munții Codru-Moma, Munții Bihorului, Munții Trascăului, Munții Zarandului și Munții Metaliferi. Aceștia din urmă conțin o mare varietate de minereuri metalifere și alte minereuri, cu vizibile urme ale lucrărilor miniere din perioada Romei antice.

Altitudinile în Apuseni oscilează în jurul valorii de 1.000 de metri, însă ca grup uniform și impunător, aceștia domină zona joasă din jur. Deși nu au înălțimi mari, farmecul Apusenilor este dat de relieful lor, fragmentat de numeroase văi. Astfel, din Culoarul Mureșului, care este situat la 300 de metri altitudine, se poate vedea creasta semeață a Masivului Trascău, care se înalță cu peste 800 de metri, la peste 1.200 de metri. Apusenii sunt munți tineri, compuși fiind dintr-un mozaic de roci, predominant calcaroase. De aceea, în zonă există numeroase peșteri, în jur de 400, precum și defilee și chei, notează Britannica. La vest, sistemul hidrografic Crișul drenează masivul în Marele Alfold, iar la est se întinde Bazinul Transilvaniei. Cursurile de apă din grupurile de sud se varsă în Mureș.

Cel mai înalt vârf din Munții Apuseni

În centru se află cel mai înalt munte, Masivul Bihor. Acesta atinge o altitudine maximă de 1.849 de metri, în vârful Curcubăta Mare, și se întinde pe o lungime de aproximativ 25 de kilometri de la nord-vest la sud-est și pe o lățime de 14 kilometri. Această altitudine este destul de scăzută în comparație cu cel mai înalt vârf din România, Vârful Moldoveanu (2.544 de metri). Vârful este aproape neted, întrerupt fiind de câteva vârfuri de rocă mai dură. O extensie nordică, denumită Vlădeasa, este un lanț vulcanic cu o altitudine de 1.836 de metri. Mai există un al treilea vârf înalt, Muntele Mare (1.826 de metri).

Din vârful Bihor radiază șase grupuri muntoase inferioare. Munții Apuseni sunt formați din patru diviziuni, și anume Munții Crișului, Munții Șes-Mureșului, Masivul Bihor și Munții Mureșului. Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de Râul Mureș, la vest de Dealurile și de Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. De aici izvorăc mai multe râuri importante, cum ar fi Crișu Repede și Someșu Cald, care izvorăsc din Vlădeasa, într-un defileu impresionant.

Ce poți să vizitezi în Munții Apuseni

În cazul în care vrei să petreci un sejur în această iarnă în Munții Apuseni, îți prezentăm câteva dintre cele mai frumoase destinații turistice din această regiune, indiferent de anotimp.

Ghețarul de la Scărișoara

Peştera Scărişoara

Cu o vechime de circa 3.800 de ani și o lungime de 700 de metri, peștera este unul dintre cele mai populare și mai atractive obiective turistice din Munţii Apuseni. Cunoscut și sub denumirea de Uriaşul de Gheaţă, acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la 2 kilometri distanță de Gârda de Sus. În 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România, iar principalele sale atracţii sunt Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

Peștera Poarta lui Ionele

Aceasta este o adevărată comoară a Munților Apuseni și atrage turiștii mai ales prin prisma legendei acestui loc plin de mister. Se spune că aici își avea ascunzătoarea un haiduc, pe numele său Ionele. Situată pe versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 890 de metri, peștera este locul unde ies la lumină apele care se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Dealul Frumos și cătunul Mununa. Portalul înalt de 17 metri face din această peșteră una dintre cele mai înfricoșătoare din țară mai ales prin prisma coloniei de lilieci care trăiește aici, scrie site-ul Alba24.ro. Acesta este și motivul pentru care ultima parte a peșterii este închisă turiștilor pentru a nu deranja aceste viețuitoare, aici având acces doar speologii.

Peștera Ghețarul Vârtop

Cunoscut sub mai multe nume, ca Peștera Minunată sau Ghețarul de la Casa de Piatră, acesta este locul unde s-a descoperit cea mai veche urmă a omului preistoric. Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când aici au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de peste 62.000 de ani. Intrarea în spectaculoasa peșteră se face printr-un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime și pentru că este neamenajată, vei avea nevoie de echipament adecvat. În plus, vei avea nevoiede condiție fizică deoarece, deși nu este lung, culoarul peșterii este o provocare pentru cei care vor să îl străbată, fiind presărat cu urcușuri şi coborâșuri și cu zone unde trebuie să mergi aplecat ori în genunchi.

Peștera Urșilor

Una dintre cele mai cunoscute peșteri este Peștera Urșilor. Situată în localitatea Chișcău, comuna Pietroasa, caverna are o lungime de 1.500 de metri, însă zona care poate fi vizitată se întinde pe doar 488 de metri, restul fiind rezervat cercetărilor speologice. Porțiunea rezervată turiștilor este compusă din trei galerii spectaculoase: galeria Oaselor, galeria Emil Racoviță și galeria Lumânărilor. De asemenea, peștera este unică în Europa prin diversitatea formațiunilor de stalactite şi stalagmite, cum ar fi cele denumite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Draperiile din Galeria Urşilor sau Sfatul Bătrânilor. De asemenea, peștera se distinge prin numeroasele urme și fosile ale ursului de cavernă, care a trăit în urmă cu 15.000 de ani. Populară printre copii este legenda ursului care, când a vrut să scape, a rămas agățat de tavanul peșterii.

Lacul cu vârtej Vida

Lacul Vida

Acesta este un lac artificial, amenajat pe Râul Holod, print-un baraj de anrocamente de 10 metri înălțime, în timp ce apa își schimbă culoarea în funcție de anotimp, explicația fiind aceea că în luciul apei se oglindește pădurea care înconjoară lacul, asemenea lacurilor exotice. Însă, atracția principală o reprezintă „vârtejul” din mijlocul întinderii de apă. Vorbim despre o construcție umană, și anume un baraj în forma unei pâlnii care are bârne din lemn pe margini. Aceasta are rolul de a prelua din presiunea celor aproape 400.000 de m3 de apă asupra digului atunci când sunt precipitații abundente în zonă.

Cascada Pișoaia și Dealul cu melci

O altă destinație foarte cunoscută din judeţul Alba este Cascada de la Vidra, care se află într-o rezervație peisagistică de 2,5 hectare, în partea de sud a Munților Bihor, pe cursul Arieșului Mic. Cunoscută şi sub numele de Cascada Pișoaia, Nemeş sau Nemneş, căderea de apă are o înălțime de aproximativ 18 metri, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri pe abruptul stâncos pe care se scurge. Formațiunile calcaroase de tip travertinic depuse de-a lungul timpului măresc spectaculozitatea zonei. La circa 500 de metri distanță de cascadă se află Dealul cu melci, o zonă cu cochilii de melci pietrificate de diferite forme și dimensiuni. În apropiere este casa memorială Avram Iancu.

Vezi şi curiozităţi despre Munţii Bucegi!