Ne-am cadastrat până n-am mai putut

Cum să facem să rămânem în urmă cu o sută de ani? Prin noi înșine, desigur, scrie Petrișor Peiu în Realitatea Financiară.

In articol, autorul scrie că România ar fi trebuit să finalizeze la finalul anului 2023 realizarea cadastrului sistematic însă, până acum, doar 7% din UAT au reușit (unele parțial) acest lucru.

(…)

Pentru a fi și mai clar: cea mai mare parte a impozitelor pe terenuri plătite în această țară și majoritatea actelor de vânzare-cumpărare și de succesiune care privesc terenurile agricole nu sunt chiar exacte, ci conțin un grad inacceptabil de imprecizie.

Cum s-a ajuns aici? Cât se poate de simplu: atunci când s-au aplicat legile fondului funciar și s-a redat proprietatea privată asupra terenurilor agricole și forestiere, fiecare primar a aplicat legea destul de aproximativ, iar aplicările succesive au condus la nenumărate suprapuneri sau alocări multiple. Iar statul nu a făcut decât să neglijeze cât a putut de mult această problemă. În realitate, căci pe hârtie guvernul și-a suflecat mânecile și simulează perfect munca. Mai precis, prin anul 2015, coaliția PSD-PNL, aceeași care ne conduce și astăzi, a elaborat o hotărâre de guvern (nr. 294/29.04.2015), care „a lansat” o idee cât se poate de generoasă: programul național de cadastru și carte funciară, căreia îi detaliază activitățile și sumele necesare realizării lor, suportate din veniturile proprii ale ANCPI și fonduri externe nerambursabile (adică din fonduri europene). Programul respectiv, de fapt un cadastru sistematic, era, de fapt, lansat încă din 1996 (art. 9 alin. 23 din Legea nr. 7/1996 ), dar, timp de 20 de ani nu a fost finanțat! Cu alte cuvinte, statul nostru a decis, după 26 de ani de la Revoluție, că ar cam fi timpul să intrăm și noi în secolul XXI și să avem măcar o inventariere corectă a proprietăților funciare, premisă esențială a construirii societății capitaliste și fundament al procesului de coagulare a proprietăților agricole, în vederea exploatării eficiente și a obținerii unor randamente mai înalte.

România are 320 de orașe și municipii și 2861 de comune, în care se află peste 40 de milioane de proprietăți. În localitățile urbane avem cam 8 000 000 de imobile, adică o cincime din totalul național, iar în rural avem cam 32 000 000 de imobile (proprietăți), adică 80% din totalul național. Cadastrul sistematic înseamnă punerea în ordine a celor 32 de milioane de proprietăți de la sate în vederea înregistrării corecte a acestora, a eliminării distorsionărilor și suprapunerilor. Sau, mai simplu spus înseamnă trei lucruri:

• înregistrarea gratuită a tuturor proprietăților din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;
• realizarea planului cadastral;
• deschiderea cărților funciare la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale.

Dacă acest cadastru sistematic s-ar fi realizat, conform promisiunilor, am fi reușit să avem realizarea unui inventar complet al proprietăților imobiliare. Inventarul respectiv ar fi adus cu sine  siguranța circuitului civil al proprietăților imobiliare, dar și  clarificarea regimului juridic al proprietăților imobiliare publice și private. Un ultim beneficiu ar fi fost, fără îndoială,  finalizarea înregistrării terenurilor agricole, pentru a se asigura implementarea schemelor de plăți (subvențiile la hectar acordate fermierilor)în agricultură, dar și deschiderea gratuită a cărților funciare pentru toate proprietățile din România. Practic, România ar fi aflat, în sfârșit, cum arată la nivel de detaliu, iar orice impozit plătit și orice tranzacție s-ar fi făcut cu corectitudine și precizie.

Pe hârtie, totul suna bine: guvernul a stabilit și o dată la care cadastrul sistematic ar fi trebuit finalizat: 31 decembrie 2023, adică peste câteva zile de azi înainte. A alocat guvernul nostru și o sumă care atunci părea impresionantă: peste 4 miliarde de lei, adică 900 de milioane de euro, la care se adăugau încă 312 milioane de euro provenite din fonduri externe nerambursabile, adică de la Uniunea Europeană -programul Operațional Regional, axa 11. Cei 900 de milioane de euro proveneau din fondurile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, adică din sumele pe care noi, contribuabilii, le plătim sub formă de taxe către respectiva agenție, de câte ori facem o vânzare-cumpărare sau de câte ori cerem un extras de carte funciară sau atunci când facem cadastrul proprietăților pe care le avem. Cu alte cuvinte, agenția guvernamentală ANCPI strânge bani din taxele pe care le încasează de la cetățenii și firmele din țară, bani cu care ar fi trebuit să pună în ordine situația proprietăților la nivelul întregii țări.

https://www.ancpi.ro/pnccf/documente/Cadastru_prezentareMDRAP.pdf

Și dacă ați rămas impresionați de sumele pe care statul și-a propus să le cheltuie pentru cadastrarea pământurilor noastre, aflați că, de fapt, lucrările propriu-zise de măsurători cadastrale reprezentau doar 54,4% din sumele alocate, la care putem adăuga încă 2,4% lucrări de „geodezie, cartografiere, topografie și fotogrammetrie. În total mai puțin de 57% din sumele alocate mergeau efectiv către cadastru. Restul? Păi 28,8% se duceau către „alte activități”, nenumite, 8,5% către „conversia digitală a documentelor analogice” și peste 5% pentru nelipsitele „sisteme informatice”:

Sursa: https://www.ancpi.ro/pnccf/documente/Cadastru_prezentareMDRAP.pdf

Ei bine, iată că mai avem doar câteva zile până la expirarea termenului pentru realizarea cadastrului sistematic și a valabilității fondurilor europene alocate pentru acesta, deci am putea să deschidem liniștiți șampaniile și să  savurăm momentul istoric al intrării în normalitate. Sau nu? Căci iată care este situația la zi (la final de octombrie 2023) a măreței împliniri: „Din totalul de 3.181 UAT-uri din România, până la data de 31.10.2023 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 204 UAT-uri (din care în 183 UAT-uri în integralitate și în 21 UAT-uri parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală de 4.988.888,35 ha” (sursa: https://www.ancpi.ro/pnccf/documente/NOTA%20privind%20activitatea%20ANCPI%20la%20data%20de%2031.10.2023.pdf ). 204 comune din totalul de 2861 la nivel național, adică 7%! Dacă ne referim la fondurile europene alocate din Programul Operațional Regional 2014-2020 (cele 312 milioane de euro), trebuie să spunem că ele vizau cadastrul sistematic din 660 de localități. Cam de trei ori mai multe decât cele 204 localități terminate la termenul final. Ca suprafață, cele aproape 5 milioane de hectare cadastrate deja reprezinUAT, tă ceva mai mult de o cincime din totalul național de aproape 24 de milioane de hectare.

(…)

Citeste articolul integral pe Realitatea financiară.

The post Ne-am cadastrat până n-am mai putut appeared first on Cotidianul RO.