„Nu vom putea plăti bursele studenților”. Universitățile spun că nu au bani prevăzuți în buget pentru facilitățile oferite de guvernanți 

Burse mai mari și transportul decontat în proporție de 90%, de la 50%, sunt facilitățile care ridică probleme pentru bugetele universităților. Realizate la începutul anilor, acestea nu au cuprins și măririle prevăzute de legea învățământului superior. „Dacă eu dau bursele sociale și cele pentru doctoranzi, nu mai rămân cu fonduri pentru a da bursele de studiu. Deci, pe care le prioritizăm?”, ridică problema directorul administrativ al unei universități ieșene. 

Ministra educației, Ligia Deca, a cerut o rectificare bugetară de 9 miliarde de lei pentru ajustarea tuturor costurilor survenite odată cu aplicarea noii legi. Nu există în acest moment o dată pentru când banii vor fi alocați. 

Totuși, Guvernul Ciolacu pregătește o ordonanță prin care să evite rectificarea bugetară și să utilizeze în continuare Fondul de rezervă pentru plata salariilor, asigurărilor sociale și de șomaj, potrivit publicației Europa Liberă.

În 2023 au fost creșteri salariale pentru personalul nedidactic din universități, iar apoi Legea Învățământului Superior a crescut de la 50% la 90% decontarea obligatorie a abonamentelor studenților pentru transportul în comun și din octombrie a fost prevăzută mărirea cuantumului burselor. Universitățile funcționează pe bugetele stabilite în ianuarie, iar măsurile nu pot fi toate puse în aplicare, susțin reprezentanții acestora. 

„Nu putem duce nici măcar pe termen mediu această povară financiară”, spune Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru Libertatea.

Bugetul unei universități se stabilește la fel ca în cazul oricărei alte instituții publice. La finalul anului în curs se depune un proiect de buget pentru anul viitor, care urmează să fie aprobat, validat și semnat printr-un contract instituțional după ce Parlamentul votează bugetul național.

Toți universitarii cu care am discutat au confirmat că predicțiile din ianuarie sunt departe de ceea ce trebuie plătit până la finalul anului, fiindcă a fost „o cascadă” de creșteri neprevăzute.

Daniel David, rectorul UBB Cluj: Modificările „trebuie să vină cu o sursă de finanțare clară”

Daniel David | Foto: Facebook

„Mesajul nostru pentru politicieni este acesta: ne bucurăm că se modifică legile, să fie aduse facilități studenților și tuturor din mediul academic. Dar ele trebuie să vină cu o sursă de finanțare clară, altfel rămâne totul pe hârtie și ne blochează pe toți”, a declarat Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Acesta a explicat că majoritatea universităților sunt puse acum în fața unui efort financiar: pentru a îndeplini promisiunile Guvernului, se folosesc de banii strânși în fondurile proprii, pe care-i folosesc tot cu acordul statului. Și pe care speră să îi recupereze la o primă rectificare.

„Am văzut că Ministerul Educației a avut o reacție la apelul public pe care l-am făcut inclusiv cu Consorțiul Universitaria: că sunt conștienți și au făcut solicitarea de a obține banii de la Ministerul de Finanțe. La UBB vom angaja, o vreme, bani din resurse proprii, pentru câteva luni, pentru a nu fi afectați foarte mulți studenți. Dar nu putem duce nici măcar pe termen mediu această povară financiară. Sunt sume mari, am fost luați prin surprindere, nu le-am prins în bugetul din ianuarie, iar în toamnă ne aflăm în această situație”, a completat rectorul UBB.

Marian Preda, rectorul Universității București: „Există presiune pe bugetul universității”

Marian Preda | Foto: Agerpres

Rectorul Universității din București (UB), prof. univ. dr. Marin Preda, a precizat pentru Libertatea că nici nu se pune problema ca drepturile studenților să nu fie oferite: câtă vreme există angajament prin lege și există sume comunicate oficial. Soluțiile, spune el, trebuie găsite de universități până când sunt suplimentate fondurile de către stat.

„Creșterile sunt foarte mari – mai ales în zona salariilor, care a fost aprobată pe parcursul anului fiscal și nici până acum nu s-au primit toți banii pentru majorare. Aici este o presiune de șapte luni pe bugetul universității, bursele au fost crescute din octombrie, există decalaj de o lună, deci impactul calendaristic va fi doar de două luni. Vorbesc în special de bursele doctoranzilor, cele pentru masteratul didactic, care au fost anunțate, dar pentru care nu ni s-au dat bani”, a mai explicat Marian Preda. 

Bursele pentru doctorat sunt duble

Ministerul Educației a crescut bursa socială pentru studenți de la 580 la 900 de lei, cea pentru doctoranzii din ultimii ani de cercetare – al III-lea și al IV-lea – a crescut la 3.200 de lei (fiind vorba de aproape o dublare), de la 1.950 de lei. S-a instituit și bursa de studiu pentru masteratul didactic sau licența didactică cu dublă specializare în cuantum de 3.158 de lei.

„Problema majorărilor, după părerea mea, este la nivel de Parlament, că nu le-a votat doar ministerul. Majorările trebuie însoțite de măsurile de asigurare a resurselor: financiare, de creștere a bugetelor, dar și administrative, prin aprobarea plafoanelor salariale, deblocări de solduri și alte situații”, a mai explicat rectorul UB.

Acesta crede că banii vor fi alocați, fiindcă au mai existat unele situații asemănătoare, dar există o îngrijorare „ca pe fondul crizei generale, învățământul superior să nu fie lăsat deoparte”.

„Ni s-a recomandat de la minister să dăm bursele la nivelul de anul trecut până la suplimentarea de buget”

Situația de criză ne-a fost confirmată și de un director general administrativ dintr-o instituție de învățământ superior din Iași, care a dorit să rămână anonim.

„Să vorbim concret: dacă eu dau bursele sociale și cele pentru doctoranzi, doar acestea două, mărite, pentru primele două luni – octombrie și noiembrie – nu mai rămân cu fonduri pentru a da bursele de studiu. Deci, pe care le prioritizăm? Cu transportul e la fel, întreaga sumă alocată pe fila bugetară de decontare a transportului în comun o consum într-o singură lună dacă trebuie să suport integral 90% din valoarea abonamentelor studenților”, a explicat directorul.

În Iași a existat, până anul trecut, un parteneriat între universități și primărie pentru ca un abonament pe toate mijloacele în comun să îl coste pe student sub 10 lei. Universitățile și Primăria Municipiului Iași suportau aproape 100 de lei din costul abonamentului, iar studentul dădea diferența de 10 lei. Acum, costurile pe un abonament aproape s-au triplat pentru o universitate. Potrivit legii, studentul trebuie să achite integral abonamentul și apoi să ceară decontarea, iar primăria iese din ecuație, nu mai poate contribui. 

„Ni s-a recomandat de la minister să dăm bursele la nivelul de anul trecut până anul viitor și apoi, când primim suplimentarea de buget, să plătim sumele restante. Dar cum să îmi urc eu studenții în cap când ei trebuie să primească o bursă de aproape 1.000 de lei și eu le dau 500 de lei?”, a mai replicat directorul. 

„Cu transportul, ni s-a spus să le transmitem studenților să păstreze cotoarele de la abonamente, care vor fi decontate când vor fi bani, pe rând. Deci în loc să dea 8-10 lei, să aibă abonament pe toate liniile, studentul plătește 110 lei pe lună și așteaptă decontarea. Nu știu câți își vor permite”, a mai spus directorul.