Cercetarea, realizată de Victor Counted, Kelly-Ann Allen, Byron R. Johnson și Tyler J. VanderWeele, a analizat datele a peste 200.000 de persoane din 22 de țări.
Rezultatele arată că relațiile bune cu părinții și o stare de sănătate excelentă în copilărie sunt asociate cu un sentiment mai puternic de apartenență la vârsta adultă. În schimb, abuzul, senzația de outsider și dificultățile financiare au avut efecte negative puternice.
De asemenea, divorțul părinților și statutul de imigrant au avut un impact moderat, iar participarea regulată la servicii religioase a fost asociată pozitiv cu sentimentul de apartenență, cu variații culturale semnificative.
Studiul evidențiază diferențe notabile între țări: în Argentina, o relație apropiată cu mama copilului s-a dovedit a fi un predictor puternic al apartenenței adulte, în timp ce în Japonia efectul a fost mai redus. Abuzul în copilărie a avut un impact negativ se...