REPORTAJ DIN AFRICA. „Istoria nu putem să o schimbăm, dar putem să tragem învățăminte”. Klaus Iohannis, declarații după ce a intrat în Casa Sclavilor din Gorée 

La liceul de pe insula senegaleză, președintele României a întâlnit un profesor de sport care a venit să se pregătească la baza de canotaj de la Snagov.

Laurențiu Ungureanu (Gorée)

Insula Gorée nu are mai mult de 1.000 de locuitori: și catolici, şi musulmani, şi europeni, şi africani. Pe latura estică a insulei, dincolo de plajele tropicale și de cartierele liniștite, este ascunsă Casa Sclavilor. Maison des Esclaves. O rană a istoriei, cu ziduri groase, transformată în muzeu. 

Un fost purgatoriu al comerţului cu sclavi: după ce erau selectaţi de proprietarii lor albi, africanii apţi de muncă erau păstraţi aici până la îmbarcare. Pe fațada care dă spre largul oceanului, clădirea are o ușă îngustă, botezată „Ușa fără de întoarcere”. Odată ce un sclav îi pășea pragul, știa că nu va mai reveni niciodată acasă, în Africa.

Casa Sclavilor se află pe latura estică a insulei.

Gorée rămâne amintirea unei experiențe umane fără precedent în istoria umanității: comerțul cu sclavi, cu cortegiul său de suferință, lacrimi și moarte, așa cum e scris într-o prezentare UNESCO, din patrimoniul căruia insula face parte din 1978. 

Insula a fost, din secolul al XV-lea până în secolul al XIX-lea, cel mai mare centru de trafic de sclavi de pe coasta africană. A fost condusă succesiv de portughezi, olandezi, englezi și francezi. Timp de trei sute de ani, de aici au plecat spre Lumea Nouă corăbiile cu sclavi din Africa și nimeni nu ştie câţi oameni au fost deportați și ulterior exploatați. Nimeni nu știe nici câți dintre ei au reușit să supraviețuiască drumului lung și în condiții insalubre. 

Intrarea muzeului Casa Sclavilor

„Insula Gorée e mică în suprafață, dar mare în istorie”

Aceasta este istoria pe care le-o spune celor sosiți aici Moumou. Îl cheamă, de fapt, Mohamed și este history teller – autointitulat. Asta înseamnă că îi ghidează pe turiști pe insulă și le spune istoria locurilor și a fenomenului sclaviei. 

Șezând direct pe pământ, sprijinit de un zid, Moumou spune că viața lui este foarte frumoasă. Și și-a petrecut-o în întregime numai pe Insula Gorée. Moumou își începe fiecare dimineață fumând un joint de marijuana, alături de o bere. Iar după muncă, își încheie ziua distrându-se alături de prieteni. „Toți sunt artiști; pictează, cântă la chitară”, povestește senegalezul. 

Monument ridicat în amintirea comerțului cu sclavi.

Vizita președintelui Iohannis pe insulă a venit într-un moment bun pentru Moumou: abia a început sezonul turistic în Senegal și localnicii îi așteaptă cu brațele deschise pe străini. Asta îi spune Moumou și președintelui Iohannis: „Localnicii îți transmit că ești binevenit pe Insula Gorée. Insula Gorée e mică în suprafață, dar mare în istorie. Trebuie să afli istoria Casei Sclavilor. Welcome, welcome, welcome!”. 

Cu o ghiulea de picior

Delegația Administrației Prezidențiale a ajuns în Gorée în jurul orei locale 11.30. Președintele a trecut pe sub o arcadă pe care stătea scris: „Merci de votre pelerinage” și a fost întâmpinat de un cor de copii și o formație muzicală.

Prima vizită a președintelui Iohannis a fost la Casa Sclavilor, unde i s-a organizat un tur ghidat. Acesta a fost plimbat prin camerele destinate oamenilor care erau scoși la vânzare, i s-au explicat toate calitățile pe care aceștia trebuiau să le îndeplinească și i s-a arătat și camera întunecată din care Mandela a ieșit plângând. 

De asemenea, ghidul a explicat procesul prin care sclavii ieșeau din Casă: cu o ghiulea la picior, pe un ponton de lemn care făcea legătura cu vasele, acestea neputând acosta prea aproape de mal din cauza stâncilor. 

Când turul muzeului s-a încheiat, primarul din Gorée, Augustin Senghor, i-a înmânat președintelui Iohannis o diplomă care atestă că a vizitat Casa Sclavilor. 

„Istoria nu putem să o schimbăm, dar putem să tragem învățăminte importante de aici. Istoria tristă, inumană și imorală pe care a avut-o acest loc trebuie să ne inspire să ne implicăm noi, politicienii, efectiv, pentru a învăța din acest trecut trist să construim un viitor mult mai bun pentru oameni”, a declarat președintele Klaus Iohannis. 

„Probabil cel mai important lucru care se poate învăța de aici este că trebuie să ne implicăm și să luptăm pentru drepturile omului, pentru că toți suntem egali. Și, în același fel, cred că este extrem de important să învățăm să ne respectăm reciproc, pentru că nu este suficient să ne considerăm egali, trebuie să ne și considerăm respectați unii față de ceilalți. Vă doresc să păstrați acest monument al unei istorii triste și, prin cei care vă vizitează, să reușiți, pentru comunitatea dumneavoastră, pentru comunitatea africană, să construiți un viitor mult mai luminos”, a încheiat șeful statului. 

„Pentru noi, e foarte important că președintele României a venit aici. Nu a vorbit ca Obama, dar fiecare are stilul lui și cred că preşedintele vostru a fost el însuşi în această vizită. Eu cunosc bine România, am fost acum doi ani acolo, ca preşedinte al echipei de fotbal senegaleze”, a spus primarul într-un dialog cu reporterul Libertatea.

Liceul de fete cu 35 de admiteri pe an

A doua vizită pe Insula Gorée a președintelui Iohannis a fost la Liceul de fete Mariama Bâ. Fosta Maison d'Education de l'Ordre National du Lion, şcoala de fete înfiinţată în 1978, într-un Senegal independent, care se pregătea pentru viitor. Astăzi, la liceul de fete sunt admise, dintre 150 de fete selectate, doar 35 – în urma unor teste la franceză și matematică. 

Liceul poartă numele scriitoarei feministe Mariama Bâ, născută în Dakar. Aceasta e autoarea a două romane premiate, „O scrisoare atât de lungă” şi „Cântecul lui Scarlet”. Prima carte, o autobiografie aproximativă, descrie frustrarea faţă de soarta femeilor africane, prin prisma destinului unei femei ce trebuie să împartă doliul pentru soţul ei cu cea de-a doua soţie a acestuia. Bâ (1929-1981) a studiat Dreptul în timpul revoluţiei culturale, într-o perioadă în care fetele se confruntau cu numeroase obstacole dacă voiau să urmeze o educaţie superioară. 

Clădirea cu etaj a liceului este înconjurată de o grădină cu arbuști și plante exotice, prin care șerpuiesc alei pavate. Lângă clădire, este un arbore secular, pe care apare un tabel cu numele studentelor. „Este panoul de onoare, cu cele mai bune 10 fete din an”, explică profesorul Mamadou Diallo. 

Profesorul de sport Mamadou Diallo a fost în România pentru a antrena lotul olimpic de canoe.

În vârstă de 47 de ani, Diallo este profesor de sport și a vizitat și România, în 2008. A venit să antreneze lotul olimpic de canoe al Senegalului. Antrenamentele au avut loc din mai până în august, la Snagov. „M-am simțit foarte bine în România. Și mă bucur că acum și președintele român vizitează liceul la care eu predau”, spune profesorul senegalez, care încă își amintește cum se spune în română „bună ziua” și „mulțumesc”.

Are un singur regret profesorul Diallo: la liceu, nu va fi niciun program artistic. „Am fi vrut să ne pregătim, pentru că avem formație artistică, cor, dar nu am avut timp. Am fost anunțați prea din scurt”, explică bărbatul.