România, în fața unor „ani cu temperaturi-record”. Ce ne arată vremea călduroasă de la final de octombrie: „Vom avea fenomene meteo extreme în toate anotimpurile”

Încălzirea globală este la un nivel accelerat, iar România, la fel ca alte părți ale lumii, trebuie să fie pregătită pentru fenomene meteo extreme, care vor deveni tot mai frecvente, pe fondul efectelor schimbărilor climatice, a explicat pentru Libertatea, Roxana Bojariu, coordonatorul Secției de Climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Pe 21 octombrie, România a înregistrat 35 de grade Celsius la Tunu Măgurele, fiind cea mai ridicată temperatură pentru o zi de 21 octombrie, de când se fac măsurători.

Despre acest record, Roxana Bojariu a spus că „este limita pentru călduri caniculare”, iar efectele schimbărilor climatice nu înseamnă doar modificări în medii, ci și în statistica fenomenelor extreme.

Fenomenele extreme, potrivit specialistei, se manifestă diferit, în funcție de caracteristicile locului și sezonului.

Predicții pentru la iarnă

În a doua parte a iernii, în Europa și inclusiv în România, există probabilitatea de a avea episoade cu condiții mai severe de vreme, a spus Roxana Bojariu.

Asta însemnă că vom avea temperaturi mai scăzute, posibil și viscole, dar „în România, este normal să avem câteva episoade de iarnă cu viscole”, a mai declarat specialista.

„Fenomenul El Nino care s-a dezvoltat în Pacificul tropical va influența circulația atmosferică generală din iarnă din emisfera nordică și vom avea efecte mai ales în partea a doua a iernii, efecte care sunt mediate prin influența sursei suplimentare de căldură asupra vortexului polar”, a explicat Bojariu.

Practic, aceste temperaturi mai mari în Pacificul tropical perturbă vortexul polar și asta înseamnă probabilitatea crescută de a avea episoade cu condiții mai severe de iarnă limitate în timp. E vorba de Europa, Asia, America de Nord.

Fenomene meteo extreme „în toate anotimpurile”

Roxana Bojariu a mai spus că trebuie să fim pregătiți pentru fenomene meteo extreme, pe care le-am avut tot anul și pe care „le vom avea și de acum înainte”, influențate într-o oarecare măsură și de fenomenul El Nino.

„Anul acesta și anul viitor, la nivel global, vor fi ani-record din punctul de vedere al temperaturii. Oricum, se repartizează această anomalie în fiecare zonă a lumii. Ceea ce putem spune este că vom avea fenomene meteo extreme în toate anotimpurile, pentru că deja vedem că toate sistemele climatice, pe fondul încălzirii globale, sunt alimentate cu o cantitate sporită de căldură și de vapori de apă”, a mai spus coordonatorul Secției de Climatologie din cadrul ANM.

În același timp, Roxana Bojariu a spus că în zona noastră temperată s-a observat o creștere a intensității precipitațiilor pe perioade mai scurte.

„De aici pot fi probleme, care pot să însemne favorizarea inundațiilor în anume zone, în bazine mici. În același timp, valurile de căldură devin mai frecvente și se declanșează mai devreme”, a spus Bojariu.

Mai puține ploi în România, în viitor

Într-un interviu acordat în decembrie 2022 pentru Mindcraftstories, Roxana Bojariu spunea că până în 2050 se va vedea o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18% în timpul verii, care însă ar putea sări de 33% până în 2100.

Întrebată de Libertatea dacă își menține această părere, Bojariu a răspuns afirmativ.

„Noile rezultate obișnuite prin proiecțiile cu modele atât globale, cât și regionale întăresc această concluzie. Pentru zona în care se află și România, viitorul înseamnă o reducere a cantităților de precipitații vara, dar reducerea, care poate ajunge la finalul secolului în scenariul pesimist, chiar peste 30% față de intervalul 1971-2000, înseamnă o reducere a surselor de apă, însă în Europa sunt zone mult mai afectate de aridizare, Spania sau Grecia, Italia, de exemplu. Acolo, sunt deja probleme. Și la noi sunt, dar nu atât de acute”, a spus Roxana Bojariu.

Faptul că și noi vom avea această tendință de aridizare înseamnă că va trebui să luăm măsuri, dar putem să avem o nișă de oportunitate, pentru că, spre deosebire de zone din bazinul mediteranean, la noi situația va putea fi gestionată, dacă vom face o planificare inteligentă a activităților ce presupun folosirea solului, a resurselor de apă.

„Cursa infernală a încălzirii climatice trebuie încetinită”

Specialista în climă a mai atras atenția că încălzirea globală este la nivel accelerat, care trebuie să amintească faptul că trăim „sub urgență climatică”.

„Observăm în manifestările de vreme și climă o accelerare a încălzirii globale. Și accelerarea asta trebuie să ne aducă aminte că trăim sub urgență climatică, care petrece foarte rapid, astfel încât capacitatea noastră de adaptare care există și a existat ar putea fi depășită de situație”, mai spune Bojariu.

„De asta, trebuie să încetinim emisiile, pentru a încetini această cursă infernală a încălzirii climatice și să ținem pasul. Noi oricum am schimbat sistemul climatic, nu vom mai reveni la condițiile de dinaintea erei industriale, dar putem să ne dezvoltăm și să avem o calitate mai bună a vieții în condițiile unei schimbări climatice la care ne adaptăm”, a mai spus coordonatorul Secției de Climatologie din cadrul ANM.

„Încălzirea globală nu înseamnă o catastrofă totală”

În același timp, specialista a spus că tendința de aridizare a încălzirii globale poate fi gestionabilă în cazul României.

„Încălzire globală nu înseamnă o catastrofă totală, înseamnă și găsirea acelor nișe de oportunitate, o adaptare inteligentă și premise pentru dezvoltarea economică, evident diferită față de până acum, cu atenție mai mare pe resurse, economie circulară, o dezvolvarea care să meargă în sensul naturii, nu împotriva ei”, a mai spus Roxana Bojariu.