Românii din Ucraina, despre noua lege pentru drepturile minorităților: „Vom face tot posibilul să păstrăm învățământul în limba maternă în satul nostru”

Noua lege pentru protecția drepturilor minorităților naționale aprobată de Parlamentul de la Kiev pe 8 decembrie este un pas înainte pentru comunitatea românească din Ucraina, comparativ cu cadrul legislativ restrictiv elaborat începând cu anul 2017. În timp ce presa autohtonă spune că „Ucraina a cedat în fața Ungariei”, după declarațiile lui Viktor Orban împotriva aderării țării la UE, minoritatea românească crede că mai sunt pași de făcut. 

Etnicii români din regiunea Cernăuți cu care a discutat Libertatea consideră că Rada Supremă a adoptat o lege de compromis, care nu ia în calcul toate cerințele minorităților naționale, dar care elimină o serie de principii ale politicii lingvistice și etnice „neconstructive” ale Ucrainei din ultimii ani.

Potrivit legii semnate de președintele Volodimir Zelenski imediat după votul parlamentarilor, la educație și presă au dreptul doar minoritățile naționale care vorbesc o limbă oficială a UE.  

„Privind implementarea opiniei Consiliului Europei și organelor sale în domeniul drepturilor minorităților (comunităților) naționale în diverse sfere” nu este textul discutat de premierul ucrainean Denis Șmîgal pe 24 noiembrie cu reprezentații minorităților, ci unul modificat și completat. 

Noua lege are ca scop să nu permită „rusificarea țării”, să asigure protejarea limbii de stat în paralel cu asigurarea drepturilor minorităților naționale, asigură oficialii.

Eliminarea cotelor lingvistice în educație și autonomia școlilor

Ștefan Mitric, directorul Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Ropcea, regiunea Cernăuți, președinte al Asociației Culturale „Malanca de la Crasna”, membru al Consiliului Național al Românilor din Ucraina, a declarat pentru Libertatea că legea este una de compromis, fiind primul pas real al statului ucrainean în întâmpinarea minorităților naționale din ultimii șase ani.

„Nu am citit legea, dar îi cunosc prevederile din presă și declarațiile unor specialiști. Mă bucur că vom scăpa de cote lingvistice în școli. Unele ore trebuia să le predăm în română, altele – în ucraineană. Limba română era tot mai puțină în școlile noastre. Nu se întâmpla nimic bun, era o abordare neconstructivă din partea autorităților”, consideră Mitric.

Ștefan Mitric, directorul Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Ropcea, regiunea Cernăuți

Directorul liceului menționează că într-o serie de comune din nordul Bucovinei, elevii, părinții și cadrele didactice vor să păstreze învățământul în limba maternă.

„Acum ne propun să predăm limba și literatura ucraineană, istoria Ucrainei și apărarea patriei în limba de stat. Pe ultima sută de metri au mai adăugat în lege un articol-surpriză, și anume că instituțiile de învățământ pot să ia decizia să predea și alte discipline în limba ucraineană. Noi vom ține cont de opiniile părinților și dacă ne vom bucura de o autonomie instituțională reală, vom face tot posibilul să păstrăm învățământul în limba maternă în satul nostru”, a spus Ștefan Mitric.

Cadrul didactic a criticat abordarea legislativă veche, menționând că elevii români știu și româna, și ucraineana și ocupă locuri de frunte la concursurile și olimpiadele școlare, alături de colegii lor de etnie ucraineană.

„Vom solicita extinderea acestor drepturi și revenirea la normele constituționale”

Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”, a declarat pentru Libertatea că textul final al legii nu a fost publicat și că există o serie de nuanțe necunoscute ale acestui text. Totuși, proiectul de lege publicat pe pagina web a Radei Supreme și votat de parlamentari reprezintă, indiscutabil, o mică victorie a minorităților.

Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”

„Nu trebuie să ne oprim aici. Urmează alte negocieri cu autoritățile ucrainene. Noi vom solicita extinderea acestor drepturi și revenirea la normele constituționale, la drepturile pe care le-am pierdut. În lege se spune despre clase ale minorităților, noi vrem să revenim la concepția de școli ale minorităților. Le-am transmis punctul nostru de vedere autorităților ucrainene în timpul întâlnirii cu premierul ucrainean la Kiev. Este un pas înainte, dar sunt încă foarte multe de făcut”, a menționat Bojescu.

Monitorizarea implementării legii – importantă în cazul Ucrainei

Sergiu Barbuța, președinte al Societății Culturale „Valea Prutului” și editor al Centrului Media BucPress din Cernăuți, menționează că Ucraina a fost nevoită să adopte urgent toate legile solicitate de UE, conform opiniei Comisiei de la Veneția, pentru a se prezenta cu temele de acasă făcute la summitul Consiliului European.

„Este important procesul legislativ, dar la fel de important mi se pare în cazul Ucrainei monitorizarea implementării acestei legi. Să fie analizată periodic situația de pe teren – dacă sunt mulțumite minoritățile naționale, dacă cu adevărat dreptul la educație în limba maternă este garantat, dacă nu se fac presiuni asupra cadrelor didactice etc. Deci, este o decizie pozitivă, dar care cu greu poate fi evaluată în momentul de față pentru că urmează o perioadă grea de implementare. Nu exclud că vor apărea noi surprize la acest capitol”, a menționat Sergiu Barbuța.

Sergiu Barbuța, președinte al Societății Culturale „Valea Prutului” și editor al Centrului Media BucPress din Cernăuți

Reacții ale presei de la Kiev: Ucraina a fost nevoită să cedeze în fața Ungariei

Ziarele și agențiile de presă de la Kiev au scris despre adoptarea noii legi ca despre un pas necesar apropierii Ucrainei de UE. În același timp, marile publicații ucrainene au amintit de pretențiile tradiționale ale Budapestei față de Kiev.

„Ucraina a cedat în fața Ungariei: a fost adoptată legea minorităților naționale”, scrie agenția de presă UNIAN, care amintește de declarațiile premierului Viktor Orban, dispus să blocheze procesul de integrare europeană a Kievului din cauza „celor 99 de școli cu limba maghiară de predare din Transcarpatia care vor fi închise”.

BBC News Ucraina scrie că Parlamentul de la Kiev a fost nevoit să cedeze în fața Budapestei și să le ofere minorităților dreptul la educație și folosirea limbii materne, subliniind că visul european al Ucrainei riscă să fie nerealizat din cauza conflictelor lingvistice din trecut. 

În același timp, Evropeiska Pravda a menționat că noua lege adoptată nu va permite limbii și culturii ruse să mai domine societatea ucraineană, fiind vorba de asigurarea drepturilor minorităților naționale care vorbesc o limbă a UE.  

MAE: Inițiativa Kievului este „un pas pozitiv înainte și un demers salutar”

Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a  evidențiat pe 8 decembrie în timpul consultărilor politico-diplomatice cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euroatlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna, în contextul vizitei la București a oficialului ucrainean, că legea propusă de autoritățile de la Kiev pentru amendarea legislației relevante în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale constituie un pas pozitiv înainte și un demers salutar. 

Potrivit MAE, Luminița Odobescu a asigurat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă și constructivă pe această temă, subliniind că protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean inclusiv, democratic și european, salutând eforturile Guvernului ucrainean în acest sens.

A fost salutată, în context, şi reacția promptă a autorităților de la Kiev în reglarea aspectelor privind editarea manualelor de limba română în zonele cu comunitate română din Ucraina.