Spania: premierul Sánchez, gata de un nou mandat, după un criticat acord de amnistie catalană. Cum a apărut cazul România-Dragnea în dezbatere

Conservatorii și reprezentanții sistemului judiciar spun că pactul încheiat de liderul socialist cu separatiștii catalani, pentru menținerea la putere, subminează statul de drept. Ei cer prin urmare intervenția UE, scriu Financial Times și The Guardian.

Parlamentul spaniol a început miercuri o dezbatere tensionată ce se va sfârși, joi, cu un vot pentru învestirea unui nou guvern condus de premierul socialist Pedro Sánchez, care și-a asigurat sprijinul stângii radicale și al unor partide mai mici, inclusiv Junts, gruparea separatiștilor catalani.

Principalul motiv de controversă este compromisul încheiat de Sánchez, care prevede un acord de amnistie pentru separatiștii catalani implicați în organizarea referendumului pentru independență eșuat, din 2017 - un acord care a stârnit criticile opoziției de dreapta și a unor reprezentanți ai sistemului judiciar, dar și proteste de stradă.

Votul are loc la aproape patru luni de la alegerile neconcludente din luna iulie, în care socialiștii au terminat pe locul al doilea, după conservatori, dar într-o poziție mai bună pentru a forma guvernul.

Luni târziu, socialiștii au publicat textul oficial al unei legi de amnistie pentru separatiști, condiția prealabilă pentru ca Sánchez să obțină voturile vitale ale catalanilor.

Amnistia va pune capăt urmăririi penale, pedepselor cu închisoarea și altor sancțiuni cu care se confruntă liderii și militanții pro-independență care au sprijinit încercarea Cataloniei de a se rupe de Spania, scrie Financial Times.

Sánchez spune că aceasta va contribui la dezamorsarea conflictului catalan. Însă planul a stârnit furia conservatorilor din Partidul Popular și a extremiștilor de dreapta din partidul Vox, care îl acuză pe Sánchez că distruge statul de drept pentru a se menține la putere.

În jur de 70% dintre spanioli se opun proiectului de amnistie, potrivit sondajelor.

Cine beneficiază de amnistie

De amnistie vor beneficia probabil peste 500 de persoane, inclusiv oameni care se află în procese penale și alții care se confruntă cu sancțiuni administrative, cum ar fi interdicția de a ocupa funcții publice, a declarat un oficial al mișcării catalane de independență.

Acesta exclude în mod specific actele intenționate „care au avut ca rezultat moartea”.

Cel mai important beneficiar al amnistiei ar urma să fie Carles Puigdemont, șeful partidului Junts („Împreună pentru Catalonia”), care, în urmă cu șase ani, a condus campania pentru organizarea unui referendum ilegal și a unei declarații inutile de independență.

De atunci, el locuiește în Belgia, fugind de justiția spaniolă.

Temerile că legea amnistiei deschide calea pentru o intervenție a parlamentului în deciziile instanțelor de judecată au determinat luni o declarație extraordinară a Curții Supreme a Spaniei. Instituția a subliniat necesitatea de a „garanta independența judiciară față de toate instituțiile” și a subliniat datoria instanțelor de a proteja „egalitatea în aplicarea legii”.

Curtea Supremă a respins însă o cerere a extremei drepte de suspendare a sesiunii legislative pentru învestirea premierului.

Propunerea de amnistie a atras condamnarea procurorilor, judecătorilor, avocaților, polițiștilor și a principalului grup de lobby al mediului de afaceri spaniol, CEOE. Zeci de mii de persoane au ieșit duminică pe străzile orașelor din Spania pentru a protesta împotriva acestui plan.

În cea de-a 11-a seară de manifestații anti-amnistie în fața sediului partidului socialist din Madrid, protestatarilor li s-a alăturat Tucker Carlson, comentatorul american de dreapta, demis de la Fox news, care a aărut alături de liderul partidului Vox, Santiago Abascal.

Félix Bolaños, un ministru socialist implicat în elaborarea legii, a declarat că „directorii de școli, funcționarii publici, pompierii și polițiștii vor fi incluși în amnistie”, o referire la polițiștii acuzați de folosirea excesivă a forței pentru a împiedica referendumul din 2017.

Avocații au fost surprinși de perioada de timp acoperită de legea amnistiei, care se întinde din prima zi a anului 2012 - anul în care o majoritate pro-independență a preluat controlul în parlamentul regional catalan - până pe 13 noiembrie 2023.

Cine anume beneficiază de amnistie va fi decis de judecători, de la caz la caz, procurorii și indivizii înșiși putând să pledeze pentru ca infracțiunile lor să fie șterse din cazier.

Conservatorii cer intervenția UE, oferă exemplul României

Miercuri, premierul a primit un avertisment din partea separatiștilor. Laura Borràs, oficială a partidului separatist catalan Junts, a subliniat că legea amnistiei decurge dintr-un pact de învestitură și că Pedro Sánchez ar trebui să fie îngrijorat pentru că, în opinia ei, el va rămâne în fruntea guvernului doar atât vreme cât promisiunea sa va fi valabilă.

În acest timp, Partidul Popular a îndemnat UE să intervină, oficialii conservatori remarcând că UE a intervenit în trecut atunci când normele democratice și statul de drept au fost puse sub semnul întrebării în alte state membre, scrie The Guardian.

Esteban González Pons, un europarlamentar conservator spaniol care este și subsecretar instituțional al partidului, a făcut o paralelă cu intervenția UE în România în urmă cu patru ani, în timpul protestelor publice declanșate de celebra ordonanță pentru amnistie.

„Cel mai asemănător caz a fost în România în 2019, când un guvern socialist a încercat să introducă o lege de amnistie care să acorde o amnistie politicienilor socialiști condamnați pentru corupție și alte lucruri”, a spus el.

„Când s-a întâmplat acest lucru, (președintele de atunci al Comisiei Europene) Jean-Claude Juncker a vizitat Bucureștiul și a avertizat România că legea ar putea să îi afecteze poziția în UE, iar România a fost de acord cu un referendum pe această temă, pe care l-a pierdut cu 80% din voturi”, a spus politicianul spaniol.

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a trimis deja o scrisoare guvernului spaniol în exercițiu, solicitând mai multe detalii despre legea propusă, afirmând că această problemă a declanșat îngrijorări serioase și a devenit „o chestiune de importanță considerabilă în dezbaterea publică”.

Miercuri dimineață, comisarul a anunțat că a primit un draft al legii pe care o analizează în prezent.