Statul Islamic revendică sângerosul atentat din Iran, de la mormântul generalului Soleimani, în timp ce Teheranul promite răzbunare

Statul Islamic (ISIS) a revendicat joi, 4 ianuarie, responsabilitatea pentru cele două explozii din Iran care au ucis aproape 100 de persoane și au rănit sute de oameni în apropierea mormântului generalului Qassem Soleimani, ucis în Irak, la Bagdad, în 2020 de o dronă americană, informează Reuters.

Într-o declarație postată pe canalele sale afiliate de pe Telegram, gruparea militantă musulmană sunnită a afirmat că doi membri ai ISIS și-au detonat centurile explozive în mulțimea care se adunase miercuri la cimitirul din orașul Kerman, din sud-estul Iranului, cu ocazia comemorării morții lui Soleimani.

Islamic State claims responsibility for yesterday’s terrorist attack in #Kerman, #Iran.Says two of its jihadist fighters carried out the suicide attack. pic.twitter.com/E0Ha6LXyep

Teheranul a pus anterior exploziile pe seama "teroriștilor" și a promis răzbunare pentru cele mai sângeroase astfel de atacuri înregistrate de la Revoluția islamică, din 1979, și până în prezent. Cele două explozii au rănit, de asemenea, 284 de persoane, inclusiv femei și copii.

"O ripostă foarte puternică le va fi aplicată (teroriștilor) de mâinile soldaților lui Soleimani", le-a spus reporterilor din Kerman prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Mokhber.

Anterior, o sursă neidentificată a declarat agenției iraniene de presă de stat IRNA că prima explozie de la cimitirul din Kerman, orașul natal al lui Soleimani, "a fost rezultatul acțiunii unui kamikaze".

"Cauza celei de-a doua explozii a fost, cel mai probabil, aceeași", a precizat sursa pentru IRNA.

Într-o declarație, Consiliul de Securitate al ONU a condamnat "atacul terorist laș" de miercuri din Kerman și a transmis condoleanțe familiilor victimelor și guvernului iranian.

Televiziunea de stat a arătat mulțimi adunate în zeci de orașe din Iran, inclusiv în Kerman, scandând: "Moarte Israelului" și "Moarte Americii".

Autoritățile iraniene au făcut apel la organizarea unor proteste masive vineri, când vor avea loc funeraliile victimelor celor două explozii, a mai anunțat presa de stat.

Puternicul Corp al Gardienilor Revoluției din Iran a descris atacurile ca fiind un act laș "menit să creeze insecuritate și să caute răzbunare împotriva dragostei și devotamentului profund al națiunii față de Republica Islamică".

Comandantul Gardienilor Revoluției din Kerman a negat informațiile din mass-media de stat privind un schimb de focuri de armă care ar fi avut loc joi în oraș.

Președintele iranian Ebrahim Raisi a condamnat "crima odioasă și inumană" de miercuri. Autoritatea supremă a Iranului, ayatollahul Khamenei, a promis răzbunare pentru atentate.

Statul Islamic

În 2022, Statul Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atacul sângeros asupra unui sanctuar șiit din Iran, soldat cu 15 morți.

Printre atacurile anterioare revendicate de Statul Islamic se numără două atentate cu bombă în 2017, care au vizat Parlamentul iranian și mormântul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.

Statele Unite au negat miercuri orice implicare în aceste explozii și au transmis că nu au nici motive să creadă că Israelul este implicat. Israelul a afirmat că exploziile păreau să reprezinte "un atac terorist" de tipul celor efectuate în trecut de Statul Islamic.

Teheranul îi acuză adesea pe dușmanii săi cei mai mari, Israelul și Statele Unite, că susțin grupările militante anti-Iran care au comis în trecut atacuri împotriva Republicii Islamice. Militanții baluchi și separatiștii de etnie arabă au organizat, de asemenea, atacuri în Iran.

Asasinarea de către SUA a lui Soleimani, într-un atac cu dronă pe 3 ianuarie 2020, pe aeroportul din Bagdad, și riposta Teheranului - prin atacarea a două baze militare irakiene care găzduiesc trupe americane - au adus Statele Unite și Iranul aproape de un conflict în toată regula.

În calitate de comandant-șef al forței de elită Quds, brațul internațional al Corpului Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC), Soleimani a condus operațiuni clandestine în străinătate și a fost o figură-cheie în campania de lungă durată a Iranului pentru alungarea forțelor americane din Orientul Mijlociu.

Tensiunile dintre Iran și Israel, precum și cele dintre Iran și SUA au atins un nou nivel maxim din cauza războiului purtat de Israel împotriva militanților Hamas din Fâșia Gaza, susținuți de Teheran, declanșat ca ripostă la asaltul grupării radicale palestiniene din 7 octombrie asupra sudului Israelului.

Milițiile Houthi din Yemen, susținute și ele de Iran, au atacat nave despre care spun că au legături cu Israelul la intrarea în Marea Roșie, una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume.

Forțele americane au fost atacate în Irak și Siria de militanții susținuți de Iran, din cauza sprijinului arătat Israelului de către Washington și au efectuat, ca răspuns, propriile lor atacuri aeriene.

Foto: Profimedia Images