Studiu: 7 din 10 români se tem că ar putea cădea victime fraudelor online

Conform unui studiu SAS făcut la nivel global pe 13.500 de persoane din 16 ţări, inclusiv România, arată că 70% dintre respondenţi au experimentat frauda cel puţin o dată. Patru din 10 oameni au căzut victime ale fraudelor de două sau mai multe ori.

Aproape jumătate dintre participanţi (47%) au experimentat mai multe tentative de fraudă în 2022 decât în anii anteriori.

86% dintre respondenţi declară că sunt mai conştienţi cu privire la pericolul fraudelor online decât erau în trecut.

Cele mai folosite strategii de fraudă sunt tentativele de a obţine detalii ale conturilor bancare sau date personale.

Telefoanele mobile şi email-urile reprezintă canalele de comunicaţie folosite cel mai des de atacatori pentru a realiza un contact iniţial.

În România, studiul arată că 4 din 10 români au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă în ultimele 12 luni, comparativ cu trecutul. Doar 32% dintre români afirmă că nu au căzut niciodată victime ale unor fraude online. 19% dintre respondenţi au fost fraudaţi de trei sau mai multe ori.

Majoritatea românilor, 75,8%, se tem că ar putea deveni şi ei victime ale escrocilor online în viitor.

Aproape la unison, românii (9 din 10) consideră că organizaţiile, companiile sau instituţiile cu care aceştia interacţionează ar trebui să facă mai multe pentru a-i proteja de tentative de fraudă. Tot la fel de mulţi români consideră că sunt mult mai conştienţi în prezent de posibile ameninţări cibernetice decât erau în trecut.

Aproape 8 din 10 români afirmă că instituţiile financiare cu care colaborează le-au pus la dispoziţie informaţii despre măsurile pe care le iau pentru a preveni frauda.

5 din 10 români acordă beneficiul îndoielii dacă primesc un apel necunoscut şi încearcă să determine dacă e vorba de un apel legitim.

Cele mai întâlnite tipuri de fraudă online de către români:

• Încercarea de a obţine detalii bancare - 57.9%
• Încercarea de a obţine date personale - 54.4%
• Asumarea identităţii unor organizaţii reputabile sau a unor autorităţi oficiale - 21.0%
• Pretexte că persoana contactată este datoare cu sume de bani - 10.5%
• Afirmaţii că persoana contactată a câştigat bani/ un premiu - 45.5%
• Bani extraşi fraudulent din contul bancar – 12.1%
• Pretexte că persoana contactată este eligibilă pentru returnarea unor bani/ taxe - 12.8%
• Pretexte că victima nu a plătit o sumă completă, pentru o livrare, de exemplu - 8.5%
• Încercarea de câştiga încrederea victimei înainte de a cere bani - 18.7%
• Altele - 3.4%.

Cele mai folosite canale pentru încercarea de a frauda clienţii

• Telefonul fix - 17.6%
• Telefonul mobil - 67.1%
• Email - 64.8%
• SMS/ WhatsApp - 48.6%
• Poştă - 4.6%
• Social media - 43.1%
• Vizite la domiciliu - 5.9%
• Altele - 2.0%.

8 din 10 români intervievaţi afirmă că sunt dispuşi să folosească metode biometrice de autentificare (recunoaştere facială, a amprentei, etc.) pentru a-şi securiza mai bine plăţile şi tranzacţiile online. În paralel, 4 din 10 persoane preferă o parolă statică pentru logarea în conturile aferente plăţilor online, în vreme ce 6 din 10 vor să se bazeze pe sisteme biometrice.

De asemenea, 8 din 10 români sunt de acord ca plăţile şi tranzacţiile online pe care le efectuează să se desfăşoare mai lent, pe fondul unor posibile verificări suplimentare, pentru a avea mai multe garanţii de securitate în faţa posibilelor fraude.

Aproape 7 din 10 români ar fi dispuşi să renunţe la colaborarea cu un serviciu financiar dacă ar fi victimele unei fraude, sau dacă ar exista o alternativă mai sigură pentru ei.