SUA au devenit mai critice la adresa Israelului, pe măsură ce criza umanitară din Gaza s-a agravat. Care sunt motivele

Oficialii americani au înțeles că ceea ce au reușit să facă în cazul Ucrainei - construirea unei coaliții de sprijin internațional - va fi imposibil de realizat în cazul Israelului, scrie New York Times.

La trei zile după ce teroriștii Hamas au ucis peste 1.400 de oameni, pe 7 octombrie, președintele Joe Biden l-a asigurat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu de sprijinul deplin al SUA. „I-am spus că, dacă Statele Unite ar trăi ceea ce trăiește Israelul, răspunsul nostru ar fi rapid, decisiv și copleșitor”, a spus Biden, într-o discuție telefonică.

Mesajul președintelui s-a schimbat dramatic în ultimele trei săptămâni, scrie New York Times. În timp ce continuă să declare un sprijin fără echivoc pentru Israel, Biden și principalii săi consilieri militari și diplomatici au devenit mai critici față de răspunsul Israelului la atacurile teroriste, în contextul crizei umanitare în desfășurare în Gaza.

În plus, președintele și consilierii săi speră încă că războiul dintre Israel și Hamas ar putea, în cele din urmă, să facă loc unei reluări a negocierilor pentru normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită și ar putea chiar să ducă la discuții pe tema soluției celor două state în Orientul Mijlociu. Una care să permită Israelului și Palestinei să existe, pașnic, alături.

Netanyahu s-a opus însă în od constant unei astfel de soluții.

„Deși poate părea un pic mai iluzoriu acum, credem în continuare că este lucrul corect de făcut pentru regiune, pentru lume, cu siguranță pentru poporul palestinian”, a declarat luni John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate.

Rezultatul crizei umanitare din Gaza

Pe termen scurt, oficialii americani au devenit mai fermi în avertismentele privind evitarea victimelor civile în Gaza. Săptămâna trecută, secretarul de stat Antony Blinken a declarat la ONU că „pauzele umanitare trebuie luate în considerare”, o măsură pe care Israelul a respins-o.

„În timp ce Israelul are dreptul - și chiar obligația - de a se apăra, modul în care face acest lucru contează”, a declarat Blinken, adăugând că „aceasta înseamnă că alimentele, apa, medicamentele și alte tipuri de asistență umanitară esențială trebuie să poată ajunge în Gaza și la oamenii care au nevoie de ele”.

Duminică, la doar o zi după ce liderii militari israelieni au declarat că teroriștii Hamas foloseau un spital din Gaza ca centru de comandă, Jake Sullivan, consilierul președintelui pentru securitate națională, a fost mai tranșant.

„Acesta este un lucru despre care discutăm zilnic cu israelienii”, a spus Sullivan. El a precizat că spitalele nu sunt ținte militare legitime, chiar în momentul în care Israelul avertiza că un alt spital important din Gaza trebuia golit, înainte de următoarea rundă de bombardamente.

Oficialii administrației au declarat că schimbarea de ton și de substanță în discurs a fost rezultatul crizei umanitare din Gaza, unde peste 8.000 de persoane au fost ucise, potrivit autorităților locale, provocând indignare în Statele Unite și în întreaga lume. Mai multe demonstrații care cereau încetarea focului au avut loc în weekend.

Biden „este foarte conștient nu numai de cât de polarizată este țara noastră, ci și de cât de polarizată este lumea”, a explicat Timothy Naftali, istoric și profesor la Institutul de Politică Globală de la Universitatea Columbia.

„Aceasta este linia pe care încearcă, cred, să o urmeze, și este dificil într-o lume polarizată, deoarece este o abordare foarte logică într-un moment care provoacă emoție”, a spus el.

Biden a fost mult timp un apărător ferm al Israelului și în ultimele săptămâni s-a referit în mod repetat la întâlnirea cu fosta prim-ministră Golda Meir, când era senator în primul an, în 1973. Dar președintele a fost, de asemenea, un critic acerb al guvernului lui Netanyahu, despre care a spus că este cel mai extremist premier din istoria de 75 de ani a țării, scrie New York Times.

Oficialii israelieni au făcut paralele cu bombardamentele aliate din Germania nazistă

Poziția SUA are legătură și cu contextul regional. Călătoria secretarului american de Stat prin Orientul Mijlociu, imediat după atacul Hamas din 7 octombrie, a oferit administrației de la Washington o primă imagine a opoziției lumii arabe față de răspunsul dur al Israelului.

Puține state arabe au emis declarații de susținere a Israelului în momentul atacurilor Hamas din 7 octombrie. Dar oficialii administrației au crezut inițial că ar putea obține mai mult sprijin pentru statul evreu din partea acestor guverne și a altor țări din întreaga lume, având în vedere atrocitățile comise de Hamas împotriva israelienilor.

Pe 15 octombrie, Biden i-a spus lui Blinken să se întoarcă în Israel pentru a încerca să-i convingă pe liderii de acolo să permită intrarea ajutorului umanitar în Gaza, chiar dacă liderii israelieni păreau pregătiți să înceapă invazia terestră, scrie New York Times.

A devenit evident pentru oficialii americani că liderii israelieni considerau că victimele civile sunt un preț acceptabil în campania militară.

În conversațiile private cu omologii americani, oficialii israelieni au făcut referire la modul în care SUA și alte puteri aliate au recurs la bombardamente devastatoare în Germania și Japonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - inclusiv cele două bombe atomice de la Hiroshima și Nagasaki.

În mod public, limbajul lui Biden a început să se schimbe. Pe 14 octombrie, la un eveniment din Philadelphia, el a subliniat că „majoritatea covârșitoare a palestinienilor nu au avut nimic de-a face cu Hamas și cu atacurile îngrozitoare ale Hamas, iar aceștia suferă și ei”.

Patru zile mai târziu, în timpul unei scurte vizite în Israel, Biden l-a presat pe Netanyahu și cabinetul său de război să înceteze bombardarea zonei Rafah, dintre Gaza și Egipt, pentru a permite intrarea ajutoarelor. În cele din urmă, Biden a anunțat că se va permite intrarea a 20 de vehicule de ajutor, o fracțiune infimă din ceea ce era necesar.

Washingtonul a înțeles că nu va putea o construi o alianță internațională pro-Israel

După călătoria lui Biden în Israel, rezervele administrației americane cu privire la o invazie terestră nu au făcut decât să crească, scrie New York Times. Liderii israelieni nu păreau să aibă un scop final al invaziei, au declarat oficialii americani.

Iar Netanyahu și cabinetul său de război nu aveau niciun plan pentru Gaza, după ofensivă.

Spre sfârșitul lunii octombrie, oficialii americani i-ai sfătuit pe omologii israelieni să amâne invazia terestră.

Secretarul Apărării a argumentat că atât americanii, cât și israelienii au nevoie de mai mult timp pentru negocierile cu ostaticii, pentru a aduce mai mult ajutor umanitar în Gaza, pentru a planifica mai bine războiul și pentru a întări apărarea în jurul trupelor americane din regiune, care erau tot mai des atacate de milițiile susținute de Iran în Irak și Siria.

Oficialii americani și-au dat seama, de asemenea, că nu au practic nicio modalitate de a obține mai mult sprijin diplomatic pentru Israel. Țările din întreaga lume, în special țările în curs de dezvoltare, au dat semne se îndreaptă în direcția opusă, pe măsură ce numărul de morți palestinieni crește.

Chiar și aliații europeni ai Statelor Unite sunt în prezent divizați în privința războiului Israelului. Oficialii americani au spus prin urmare că își dau seama că ceea ce au reușit să facă în cazul Ucrainei - construirea unei coaliții de sprijin internațional - va fi imposibil de realizat în cazul Israelului.

Nu a fost doar asta. Oficialii saudiți i-au avertizat pe înalții oficiali americani că o invazie terestră a Israelului ar putea fi catastrofală pentru regiune.

Apoi, mai multe guverne din întreaga lume au exprimat necesitatea unei încetări imediate a focului. Nu în ultimul rând, un număr din ce în ce mai mare de legiuitori americani, inclusiv unii care în declarații au subliniat originea lor evreiască americană, au început să spună că Israelul ar trebui să permită „pauze umanitare” pentru a aborda criza din Gaza.

Pentru Biden, mersul pe sârmă continuă. Duminică, Sullivan a semnalat că Statele Unite vor continua să facă presiuni asupra Israelului, atât în public, cât și în privat, pentru reținere.

„Aceste conversații au loc de mai multe ori pe zi. Ele se întâmplă între președinte și prim-ministru”, a spus el.