Descoperite în 1961 într-un sit neolitic din satul Tărtăria, județul Alba, tăblițele au fost incluse de atunci în patrimoniul muzeului clujean și au alimentat peste șase decenii de dezbateri aprinse între arheologi, lingviști și istorici ai religiilor. Cele trei mici piese din lut ars, acoperite cu semne incizate și pictograme, sunt considerate de o parte a specialiștilor drept posibile dovezi ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute până în prezent.
Inițial, tăblițele au fost datate în intervalul 2900–2700 î.Hr., prin analogii cu materiale din Mesopotamia. Analize ulterioare ale resturilor osoase asociate contextului funerar au indicat însă o vechime mult mai mare, de până la aproximativ 5500 î.Hr.
O datare mult mai veche
Dacă această datare ar fi confirmată, semnele de pe tăblițe ar preceda cronologic apariția scrierii cuneiforme sumeriene și a hieroglifelor egiptene. „Nu avem în acest moment certitudinea că aşa este, că, într-adevăr...

acum 1 ora
79























English (US) ·
Romanian (RO) ·