The Guardian: Cât de puternică mai este Hamas, după aproape două luni de la începerea conflictului cu Israel

Israelul a reluat vineri, 1 decembrie, bombardamentele asupra Fâşiei Gaza, după ce a acuzat Hamas că a încălcat armistiţiul de o săptămână ce a permis schimbul de prizonieri. Din punct de vedere militar, Hamas este mult mai slăbă decât era la începutul conflictului, în urmă cu aproape două luni, scrie The Guardian.

Ofensiva israeliană a afectat, fără îndoială, infrastructura militară a grupului și a ucis un număr semnificativ de militanți Hamas, însă nu e clar cât de mulţi, notează sursa citată.

Potrivit The Guardian, estimările conform cărora Hamas ar dispune de 30.000 de soldaţi sunt exagerate, având în vedere că organizaţia a avut nevoie să mobilizeze pentru atacul din Israel poliţiştii.

Pe de altă parte, afirmațiile israeliene potrivit cărora ar fi ucis mii de militanți Hamas par exagerate. Ofițeri militari israelieni de rang înalt au declarat pentru The Guardian că printre victimele Hamas se numără zeci de comandanți de pe câmpul de luptă, ceea ce este credibil, dar că liderii de rang înalt sunt aproape neatinși.

"Îndepărtarea Hamas din Gaza începe cu conducerea din Gaza și mai este mult de lucru", a declarat joi Eyal Hulata, un fost consilier pentru securitate națională.

The Guardian precizează că Hamas a fost capabilă să lanseze vineri valuri succesive de rachete în sudul Israelului în decurs de câteva, iar multe dintre tunelurile pe care le-a construit sub Gaza rămân intacte.

Cine conduce Hamas

În teorie, Hamas este condusă de un consiliu de conducere sau "shura", format din consilii regionale alese de membrii Hamas din Gaza, Cisiordania și de prizonierii din închisorile israeliene. În realitate, organizația este zguduită de dispute între facțiuni, arată The Guardian.

O divizare împarte aripa militară de cea politică. De asemenea, o altă divizare există între liderii din Gaza, care au trăit zeci de ani în vizorul agențiilor de securitate israeliene sau au petrecut ani de zile în închisorile israeliene, şi figurile de rang înalt din Qatar, Turcia, Liban sau din alte părți, care trăiesc într-un confort și o siguranță relativă.

Potrivit sursei citate, Yahya Sinwar, liderul Hamas din Gaza, abia dacă se înțelege cu Khaled Mashal, cel mai cunoscut dintre liderii politici ai organizației, care locuiește în Qatar. Nu este clar dacă Sinwar a informat conducerea politică din Qatar și Liban cu privire la atacurile planificate pentru 7 octombrie, dar experții consideră că acest lucru este puțin probabil, ceea ce sporește resentimentele.

Ismail Haniyeh, președintele biroului politic al Hamas, încearcă să medieze facțiunile, deși, potrivit experților, înregistrează un minim succes.

"Haniyeh conduce bătălia politică pentru Hamas cu guvernele arabe", a declarat Adeeb Ziadeh, specialist în afaceri palestiniene la Universitatea din Qatar.

În ultimele săptămâni, Haniyeh a acționat ca negociator în cadrul acordului anterior de încetare a focului sau să vorbească cu principalul aliat al Hamas, Iranul, însă răspunsul final, da sau nu, vine de la Sinwar.

Atunci când, în timpul discuțiilor recente, Sinwar a decis să întrerupă comunicațiile, negocierile s-au blocat. "Acest lucru a evidențiat destul de clar cine trage sforile", a declarat o sursă diplomatică europeană la curent cu negocierile.

Mai deține Hamas controlul în Gaza?

Administrația civilă s-a prăbușit în toată Gaza, unde 15.000 de persoane, dintre care 40% copii, au fost ucise de la începutul ofensivei israeliene, potrivit autorităților locale. De asemenea, cel puțin 1,5 milioane de persoane au fost strămutate, în timp ce zone urbane uriașe au fost transformate în ruine.

Armata israeliană a preluat controlul asupra părții de nord a Fâșiei Gaza, unde se aflau cele mai multe birouri guvernamentale, dar în restul teritoriului, Hamas pare să fie încă la conducerea teritoriului pe care îl conduce de 16 ani. Hamas a reușit să localizeze, să adune și să returneze Israelului zeci de ostatici, în ciuda faptului că unii dintre aceștia erau deținuți de facțiuni independente mai mici.

Prima etapă a conflictului s-a încheiat

Analiştii susţin că prima fază a acestui conflict s-a încheiat. Înțelegerea la care s-a ajuns la 24 noiembrie, care a pus capăt temporar luptelor din Gaza și a permis eliberarea femeilor și copiilor ținuți ostatici în Fâșie în schimbul femeilor și copiilor palestinieni reținuți de Israel, nu poate fi reînnoită, ci va trebui să fie înlocuită cu un nou acord.

Orice nou acord ar implica schimbul de persoane considerate mult mai valoroase, pentru ambele părți. Israelul va dori libertatea civililor de sex masculin din rândul ostaticilor și, de asemenea, a soldaților pe care îi deține Hamas. Hamas va dori eliberarea mai multor prizonieri de rang înalt, inclusiv a unora pe care Israelul nu va dori în niciun caz să îi elibereze și, posibil, în număr mult mai mare. Ezaat Al Rashq, un lider Hamas, a declarat săptămâna trecută pentru Al Araby TV din Qatar: "Suntem dispuși să negociem asupra prizonierilor militari israelieni, dar la momentul potrivit, iar prețul va fi mult mai mare decât prețul eliberării altor ostatici".

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Israel şi Hamas