Toți împotriva lui Netanyahu. Învinuit pentru atacul Hamas, criticat de aliați, presat să elibereze ostaticii, premierul e într-o poziție tot mai dificilă

Mai multe sondaje de opinie sugerează că susținerea pentru Netanyahu și coaliția sa de guvernare se prăbușește, în ciuda sprijinului covârșitor în Israel pentru războiul împotriva Hamas, scrie CNN.

Cu steaguri și poze ale ostaticilor în mâini, familiile ostaticilor israelieni și mii de susținători care i-au însoțit au mers pe jos prin Ierusalim, spre reședința premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe care mulți îl consideră vinovat de tragedia de pe 7 octombrie.

Marșul a început în urmă cu cinci zile la Tel Aviv, ca un efort de a exercita presiuni asupra lui Netanyahu și a guvernului său, pentru a-i convinge să acorde prioritate întoarcerii în siguranță a celor aproape 240 de persoane răpite de Hamas în timpul atacului terorist din urmă cu mai bine de o lună.

Puține familii s-au întâlnit cu liderul israelian de la atacuri și până acum, ceea ce a înfuriat mulți oameni. „Vrem să vină să se întâlnească cu noi și să facă ceea ce trebuie”, a declarat pentru CNN Gil Dickmann, a cărui verișoară, Carmel Gat, a fost răpită și se află, probabil, în Gaza.

Eliberarea ostaticilor ar trebui să fie în fruntea agendei cabinetului de război israelian, a spus el. „Chiar acum, în situația politică actuală a lui Netanyahu, aceasta ar putea fi o adevărată victorie pentru statul Israel, pentru poporul israelian și pentru Netanyahu personal”, a adăugat el.

Indiferent de ce ar reuși în privința ostaticilor, senzația este că, într-un moment în care războiul din Gaza intră în a șasea săptămână, starea de spirit generală s-a consolidat semnificativ în defavoarea premierului.

Mai multe sondaje de opinie sugerează că susținerea pentru Netanyahu și coaliția sa de guvernare se prăbușește, în ciuda sprijinului covârșitor pentru războiul împotriva Hamas.

Probleme în guvern, probleme în cabinetul de război

Inițial, partidele de opoziție au sprijinit ferm efortul de război al Israelului, iar liderul Partidului Unității Naționale, Benny Gantz, s-a alăturat guvernului pe timp de război. Dar în această fragilă alianță au început deja să apară fisuri.

Miercuri, liderul opoziției, Yair Lapid, a declarat că este timpul ca premierul să demisioneze și a cerut partidului Likud să îl înlăture pe Netanyahu. Lapid nu a mers atât de departe încât să ceară noi alegeri, spunând în schimb că Likud ar trebui să propună un alt lider.

„Nu ne putem permite să avem un prim-ministru care a pierdut încrederea publicului, fie din punct de vedere social, fie din punct de vedere al securității”, a declarat Lapid pentru Channel 12 din Israel.

Între timp, Israelul, Hamas și Statele Unite, cu Qatar în calitate de mediator, s-au străduit să ajungă la un acord pentru instituirea unei pauze a conflictului, care să permită eliberarea ostaticilor.

Au existat discuții complicate pe mai multe chestiuni, inclusiv câte zile ar trebui să dureze o potențială pauză sau câți ostatici ar urma să fie eliberați. Hamas ar fi cerut de asemenea ca Israelul să nu mai trimită drone de supraveghere deasupra Fâșiei Gaza, potrivit mai multor surse familiare cu discuțiile.

Dar aceste discuții pentru reducerea presiunii asupra populației civile din enclava asediată au atras deja furia cabinetului guvernamental al lui Netanyahu - cel mai de dreapta din istoria Israelului.

După ce vineri, cabinetul de război a aprobat intrarea unor cisterne cu combustibil în Gaza, extremiștii din guvern au acuzat concesiile făcute Hamas în absența unui acord de eliberare a ostaticilor.

Într-o scrisoare adresată lui Netanyahu și postată pe X, fostul Twitter, ministrul israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, a declarat că decizia a fost contrară opiniilor cabinetului de guvernare, care este separat de cabinetul de război.

Colegul său, ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, a spus și el că, atâta timp cât ostaticii nu sunt nici măcar vizitați de Crucea Roșie, „nu are sens să oferim inamicului cadouri umanitare”. El a calificat totodată această decizie drept o insultă la adresa soldaților, a celor îndurerați și a familiilor celor dispăruți și răpiți.

Netanyahu a apărat decizia într-o declarație făcută sâmbătă târziu, spunând că cisternele de combustibil reprezintă o cantitate minimă de urgență pentru funcționarea pompelor de apă și canalizare din Gaza și a negat că ar fi existat vreo schimbare de politică.

El a mai spus că a invitat reprezentanții familiilor ostaticilor la o întâlnire cu cabinetul său de război, la sfârșitul acestei săptămâni.

Negocieri pentru eliberarea ostaticilor

În tot acest timp, unele familii au cerut ca guvernul să ia pur și simplu în considerare un acord propus de Hamas. Acordul ar implica schimbul ostaticilor israelieni (și străini) cu toți palestinienii deținuți în prezent în închisorile israeliene - aproximativ 6.630 de persoane, potrivit estimărilor Societății prizonierilor palestinieni.

Deși un astfel de schimb ar putea provoca îngrijorare în contextul actual, un schimb similar de prizonieri a mai avut loc în 2011, când soldatul Gilad Shalit a fost schimbat pentru 1.000 de prizonieri palestinieni.

Unii dintre cei care au mărșăluit sâmbătă au susținut o astfel de mișcare.

Ada Gansach, care a declarat pentru CNN că se afla acolo pentru a-i reprezenta pe thailandezii, nepalezii, filipinezii și alți cetățeni străini care au fost răpiți de Hamas, a avertizat că este imperativ ca toți ostaticii să fie înapoiați ca „un singur grup”.

„Nu poți face diferențe între naționalități, femei și copii sau soldați israelieni”, a adăugat ea.

Vina cade pe Netanyahu

Familiile ostaticilor au încercat în mare parte să rămână apolitice în campania lor, dar mulți dintre cei prezenți sâmbătă în mulțime l-au acuzat pe Netanyahu că nu a reușit să anticipeze atacul Hamas, care a dus la uciderea a 1.200 de persoane, pe 7 octombrie.

„El are cea mai mare responsabilitate", a declarat un protestatar, Ofir Dagan, la CNN, acuzându-l pe prim-ministru că nu a fost pregătit pentru atac din cauza preocupării sale pentru reforma judiciară. Dagan a spus că o cunoștea pe Yehudit Waiss, ostatica care a fost găsită moartă săptămâna aceasta în Gaza, potrivit armatei israeliene.

Atacul din 7 octombrie este de altfel văzut de mulți ca o încălcare a „contractului” încheiat de Netanyahu cu alegătorii israelieni, după ce acesta a petrecut ani de zile prezentându-se drept singura persoană care poate proteja țara.

În timp ce căutarea lui Waiss s-a încheiat tragic, Dagan a declarat că există încă speranță pentru alte familii de a-i recupera pe cei dragi.

Nu e doar asta. În urma tragediei, comentatorii l-au acuzat pe Netanyahu de lipsă de empatie. Observatorii politicii din Israel spun că acesta a petrecut mai mult timp la ședințe foto cu trupele din apropierea Gaza decât cerându-și scuze pentru eșecurile sale, scrie CNN.

Iar pașii făcuți de premier nu au fost inspirați. Luna trecută, el a fost aspru criticat după ce i-a acuzat pe șefii serviciilor de securitate că nu l-au avertizat cu privire la iminența atacului, într-o postare pe rețelele sociale, acum ștearsă.

La momentul respectiv, Netanyahu a prezentat scuze și a declarat că șefii securității Israelului au în continuare „sprijinul său deplin”. El a refuzat însă să răspundă atunci când a fost presat să spună dacă își va asuma responsabilitatea pentru eșecurile de securitate din 7 octombrie.