UE aprobă, după ani de chin, o reformă majoră ce urmărește limitarea migrației și expulzarea solicitanților de azil

Mai mulți migranți au sosit în UE în 2023 decât în orice an, din 2015 și până în prezent, iar statele membre au devenit tot mai reticente în această privință. În vreme ce a fost salutat de oficiali UE, acordul a fost criticat de organizațiile umanitare, care spun că reforma „va aduce mai multă suferință” celor care caută să găsească un adăpost în Europa, scriu Politico și New York Times.

Statele UE au depășit miercuri un impas politic care dura de ani de zile, convenind asupra unui acord ce va schimba semnificativ modul în care blocul comunitar va procesa cererile de azil și va găzdui migranții, facilitând, în principiu, respingerea solicitanților care nu au reușit să obțină azil.

Acordul s-ar putea dovedi important și pentru aderarea României la Schengen. Austria a insistat în mai multe rânduri că UE are nevoie de o reformă a regulilor azilului și migrației, înainte de a-și da acceptul pentru extinderea spațiului unic fără frontiere interne.

Negociatorii Parlamentului, ai Consiliului și Comisiei UE au lucrat toată noaptea pentru a ajunge la un compromis care să reformeze procedurile de azil, scrie Politico.

Acesta a venit după ani de încercări eșuate, reglementările încercând să găsească un echilibru între preocupările țărilor de frontieră, care doresc să fie ajutate să gestioneze solicitanții de azil, și cele ale țărilor din interior, care susțin că prea mulți migranți se deplasează nestingheriți spre alte țări.

În conformitate cu acordul, care este preliminar și trebuie încă ratificat oficial de Parlamentul European și de Consiliu, țările din prima linie, cele din sudul Europei, vor institui o procedură de azil mai strictă la frontierele lor extracomunitare și vor avea mai multă putere pentru a deporta solicitanții de azil respinși.

Țările situate din interior vor avea posibilitatea de a alege între a accepta un anumit număr de migranți sau a contribui la un fond comun al UE.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat acordul, pe care l-a catalogat drept istoric. Metsola a recunoscut că pactul „nu este un pachet perfect” și a negat că acesta reflectă propunerile extremei drepte, susținând că este mai degrabă un compromis politic la care au ajuns partidele de centru.

„Este un centru care nu copiază dreapta, merge pe pragmatism”, a spus ea.

Agenția de frontieră a UE, Frontex, a anunțat recent că până acum, în acest an, au fost mai multe sosiri nereglementate în blocul comunitar decât în orice alt an din 2015 și până acum. Concret, peste un milion de migranți și refugiați au ajuns la granițele UE, mulți dintre ei fugind de războaiele din Siria, Irak și Afganistan.

În 2022, aproape un milion de persoane au solicitat azil în Europa.

În timp ce oficialii UE au salutat compromisul, organizațiile umanitare au avertizat cu privire la implicațiile acordului asupra migranților și a solicitanților de azil care ajung la granițele Europei.

„Acordul final implică rezultate extrem de dezamăgitoare pe toate planurile. Principalul său impact va fi acela de a spori suferința la frontiere și de a îngreuna căutarea siguranței”, a declarat Olivia Sundberg Diez, avocata Amnesty International pentru migrație și azil în UE.

Peste 50 de organizații nonprofit au avertizat într-o scrisoare deschisă că pactul privind migrația va permite țărilor să rețină arbitrar copii, să deporteze migranții către ceea ce acordul numește „țări terțe sigure” și să alimenteze deciziile pe criterii rasiale.

Acordul intervine cu doar șase luni înainte de alegerile europene, iar sondajele de opinie arată o creștere a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta și anti-imigrație în țări precum Germania și Olanda.

Metsola a declarat de luni de zile că încheierea unui acord privind migrația este crucial pentru a contracara discursul populiștilorde dreapta. Alți politicieni, inclusiv reprezentanți ai Partidului Popular European, principala grupare din Parlamentul UE, au spus același lucru.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că acordul este „un răspuns european eficient la această provocare europeană”. „Înseamnă că europenii vor decide cine vine în UE și cine poate rămâne, nu traficanții de migranți. Înseamnă să-i protejăm pe cei care au nevoie”, a declarat von der Leyen.

Premierul olandez Mark Rutte a lăudat și el acordul, spunând că este vorba despre „un progres major”. „Acest acord ne va oferi mai mult control asupra migrației, de exemplu prin proceduri de azil mai bune și mai rapide la frontierele externe ale UE”, a spus el.