Un masterplan gândit pentru oameni – cum schimbă regulile jocului unul dintre cele mai de succes proiecte dezvoltate în nordul Capitalei

Există un modus-operandi al proiectării urbane pe care arhitecții îl observă, în mod aproape universal, în România. Investitorul cumpără terenul și calculează câți metri pătrați construibili poate scoate de pe o anumită suprafață, în baza coeficientului maxim de utilizare. Apoi, plasează clădirile în pozițiile care optimizează acest raport. În astfel de proiecte, de cele mai multe ori spațiile verzi sunt ”cenușăresele” care primesc ce mai rămâne disponibil, iar căile de acces interioare, parcările, parcurile, locurile de joacă, se aranjează ulterior, în spațiul rezidual.

Rezultatul, vizibil într-o mare parte a proiectelor rezidențiale livrate în ultimii cincisprezece ani, este, în esență, un cartier conceput cu focus pe clădiri. Spațiul verde devine atunci o consecință, nu o decizie.

Studio Wild 15, biroul britanic de arhitectură care a semnat masterplanul Cosmopolis Evolia, propune un model inversat. Calculul începe nu de la clădiri, ci de la trasarea aleilor pietonal...