Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, se declară susținător ferm al schemei actuale de compensare – plafonare a tarifelor la energie și gaze naturale, mai ales pe fondul evoluțiilor geopolitice, care sunt, în unele cazuri, nefavorabile consumatorilor finali.
Schema de compensare și plafonare la energie și gaze naturale a funcționat pentru consumatorul final, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care își dorește menținerea acesteia până în martie 2025, așa cum este reglementat în prezent, în măsura în care există suficiente fonduri de la stat pentru acoperirea diferențelor de preț și dacă nu vor fi obiecții din partea Comisiei Europene.
„Noi ne dorim foarte mult menținerea schemei de plafonare – compensare exact așa cum este ea. Și vă dădeam mai devreme un argument de ce este bine că astăzi avem o plafonare a acestor prețuri, pentru că vedem deja cum piața internațională, pe gaze naturale, a luat o dinamică nefavorabilă consumatorului. Deci, dacă mă întrebați pe mine, ca ministru al Energiei, eu voi milita pentru menținerea acestei scheme de compensare – plafonare și de asemenea voi milita pentru plata la timp sau cât mai din scurt a sumelor pe care statul român le datorează furnizorilor de energie electrică și de gaze naturale”, a declarat Sebastian Burduja, luni, în cadrul unei conferințe de presă.
Traseul banilor
Ministrul Energiei a subliniat că statul mai are de acoperit din sumele datorate furnizorilor.
„Tot românul trebuie să știe că diferența dintre prețul la factură – factura aceea care ne vine la finalul lunii – și prețul din piață este suportată de companiile din furnizare. Aceste sume s-au acumulat. De asemenea, e o un subiect important: furnizorii nu cumpără toată cantitatea de energie electrică sau de gaze pe piața SPOT, ei au contracte dinainte. Ar fi imposibil. Deci, chiar dacă pe piață SPOT vedem o scădere a prețurilor, aceste sume, compensările, vor veni în continuare la valori semnificative, pentru că sunt parte dintr-un coș pe care fiecare furnizor îl are pe baza contractelor pe care le are. E adevărat, din datele pe care l-am văzut de la ANRE – și vă rog să le cereți – nivelul compensărilor solicitate în aceeași perioadă anul trecut față de astăzi este mult, mult mai mic astăzi”, a explicat ministrul Energiei.
Întrebat dacă este de părere că va fi din ce în ce mai greu să se iasă din această schemă, Sebastian Burduja a subliniat avantajele, dar și posibilele provocări.
„Din perspectiva Ministerului Energiei schema de compensare plafonare a funcționat pentru consumatorul final. Știți bine, ne-am străduit să găsim fonduri adiționale pe care să le punem în piață și să rambursăm acele sume către furnizori și am reușit lucrul ăsta printr-o ordonanță de urgență prin care am luat banii disponibili în fondul acela aferent taxării adiționale a companiilor din energie și am reușit să punem în piață undeva la cred că spre 4 miliarde de lei, poate 3 miliarde și ceva. Doar ministerul nostru a pus peste 2 miliarde de lei în piață pentru consumatorii non-casnici, pentru că noi cu ei avem de-a face. Ministerul Muncii este pe zona consumatorilor casnici. Între timp, mai avem solicitări la zi, vă spun: 1.251.428.285,97 lei. Asta datorează acum Ministerul Energiei către furnizori și ne așteptăm să mai vină astfel de sume până la finalul anului, pentru că în funcție de fiecare companie din zona de furnizare, ei au venit cu facturile la aprilie, la mai, dar unii sunt încă la ianuarie-februarie”, a spus ministrul Energiei.
Pentru a asigura decontarea unor plăți pentru furnizorii de energie, pentru ca sistemul să fie în continuare perfect funcțional, cu prețuri plafonate pentru cetățeni, Guvernul Ciolacu a aprobat, pe 10 august, să fie utilizate fondurile strânse din contribuția de solidaritate.
Conform datelor oficiale la acea dată, la începutul lunii, fuseseră încasați 3,14 miliarde de lei din contribuția de solidaritate, de la toți operatorii vizați, în timp ce restanțele față de furnizori din energie erau de 4 miliarde de lei. Suma totală a măsurilor de sprijin, verificată și achitată în cea mai mare parte de stat, a depășit 17 miliarde de lei, conform cifrele verificate și confirmate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, de la jumătatea lunii iulie.
„Deci este un efort bugetar. Noi avem săptămânal o corespondență cu Ministerul Finanțelor pe acest subiect și ne străduim să găsim de la buget aceste fonduri și am și cerut la rectificarea bugetară peste 3 miliarde de lei doar pentru noi la minister să putem să achităm toate aceste restanțe. Deci cred că schema va funcționa și pentru sistemul energetic național atunci când, împreună cu Ministerul Finanțelor, vom putea să achităm toate aceste restanțe și să fim cât mai la zi. De fapt, conform legii, 40% ar trebui să fie avans. Nu s-a întâmplat acest lucru, dar cel puțin să fim cât mai aproape de ziua curentă”, a precizat Sebastian Burduja.
De precizat că asociația reprezentativă a marilor companii din energie a transmis, la începutul lunii septembrie, un apel la dialog cu autoritățile, în eventualitatea în care iau în calcul regândirea sau eliminarea actualei scheme de compensare, pentru a găsi împreună cea mai bună variantă, bazată pe realităților pieței, pentru a nu declanșa o nouă explozie a prețurilor.