Zeci de soldați americani au fost răniți în Siria și Irak, iar SUA iau în calcul să răspundă cu lovituri împotriva aliaților Iranului. Temeri că războiul se extinde

Washingtonul a suplimentat puterea de luptă și echipamentele militare defensive din Orientul Mijlociu, dar nu a luat deocamdată o decizie în privința unui răspuns la atacurile lansate de milițiile susținute de Teheran. Republicanii din Congres i-au cerut însă lui Joe Biden să facă acest lucru, scriu Washington Post și CNN.

Președintele Joe Biden se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari pentru a lovi milițiile pro-iraniene care au atacat în mod repetat - și au rănit - trupele americane din Irak și Siria în această lună.

Casa Albă analizează această decizie, dar ia în calcul în același timp riscul transformării războiului din Gaza într-un conflict regional în toată regula, au declarat pentru Washington Post mai mulți oficiali americani și persoane familiare cu deliberările administrației.

Biden a declarat miercuri în mod public că a trimis un avertisment către Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Dacă Teheranul continuă să „acționeze împotriva” forțelor americane din Orientul Mijlociu, SUA „vor răspunde”, a spus Biden.

Declarația liderului de la Casa Albă a venit după apariția unor informații suplimentare privind atacurile asupra bazelor americane din Irak și Siria care au avut loc săptămâna trecută. Potrivit CNN, în jur de 21 de soldați americani au fost răniți ușor în ultimele opt zile după 14 sau mai multe atacuri aeriene asupra acestor baze.

Un atac suplimentar a avut loc miercuri, când trei rachete au fost lansate asupra unui avanpost american din nord-estul Siriei, iar una dintre acestea a aterizat în interior, a declarat un oficial al apărării.

Există aproximativ 900 de soldați americani în Siria și alți 2.500 în Irak, ambele prezențe militare fiind concentrate pe prevenirea unei reapariții a ISIS.

Presiuni asupra lui Biden pentru un răspuns militar

Un oficial de rang înalt al administrației, care a vorbit sub acoperirea anonimatului, a declarat că „nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește prerogativele” SUA de a-i proteja pe militarii desfășurați în Orientul Mijlociu.

Dar de asemenea, „nu suntem orbi la faptul că există alte forțe active în acest moment și vrem să acționăm în funcție de ceea ce se întâmplă în regiune”, a spus acesta pentru Washington Post.

Există însă presiuni pentru un răspuns. În timp ce Washingtonul a suplimentat puterea de luptă și echipamentele defensive în Orientul Mijlociu, republicanii din Congres i-au cerut lui Biden să răspundă la atacuri.

Lor li s-a alăturat miercuri generalul în retragere Joseph Votel, fost șef al Comandamentului Central al SUA, care are experiență în ceea ce privește relația Iranului cu milițiile din Orientul Mijlociu.

Votel, care în calitate de comandant a fost apreciat atât de democrați, cât și de republicani, a declarat că Statele Unite au permis „din păcate” ca atacurile să devină „oarecum o obișnuință”, deoarece nu au răspuns la ele în mod uniform.

„Va trebui să facem acest lucru”, a spus Votel, citat de Washington Post. „Cred că suntem în punctul în care probabil putem face acest lucru acum și ar trebui să o facem”, a adăugat el. Cu mijloacele militare suplimentare trimise în regiune, a adăugat generalul în retragere, „putem și ar trebui să răspundem mai direct la aceste amenințări la adresa trupelor noastre”.

Complicațiile războiului din Gaza

Milițiile susținute de iranieni au hărțuit timp de ani de zile forțele americane desfășurate în regiune, lansând drone kamikaze în avanposturi îndepărtate și, uneori, provocând un răspuns american.

Acest lucru s-a întâmplat în martie spre exemplu, când Biden a ordonat lovituri aeriene după ce un contractor american a fost ucis și alți membri ai personalului american au fost răniți de un astfel de atac în Siria. Președintele a declarat atunci că Teheranul ar trebui „să știe că noi suntem gata să acționăm în forță pentru a ne proteja oamenii”.

Calculele din prezent sunt complicate de atacul Hamas din 7 octombrie, care a declanșat o ofensivă a Israelului în Gaza. Hamas este parte a unei rețele mai mari care primește pregătire și arme din partea Iranului, ceea ce a provocat îngrijorarea că alte forțe puternic înarmate, precum Hezbollah, s-ar putea alătura conflictului.

Democratul Seth Moulton, membru al Camerei Reprezentanților și veteran al Războiului din Irak, a observat că Orientul Mijlociu este un butoi cu pulbere în acest moment și că situația pune în contradicție mandatul administrației de a proteja trupele americane cu eforturile de a evita ca SUA să fie atrase într-un conflict mai larg.

Biden și consilierii săi păstrează un echilibru, a spus el, dar situația se poate schimba în orice moment.

„Având în vedere volatilitatea din regiune în prezent, cred că nu este înțelept ca vreun oficial american să stabilească vreo linie roșie”, a spus el. „Există în mod clar entități din Orientul Mijlociu care doresc un război, iar noi nu vrem să fin atrași în jocul acesta”, a spus oficialul.

Există riscul unei „escaladări semnificative”

Înalți oficiali ai Pentagonului au avertizat în această săptămână că văd perspectiva unei „escaladări semnificative” în ceea ce privește atacurile împotriva personalului american în Orientul Mijlociu, în zilele următoare.

Ambasada SUA din Kuweit a evidențiat acest aspect miercuri, când a emis o alertă în care a anunțat că oficialii americani sunt la curent cu amenințările făcute pe rețelele sociale de către Alwiyat al-Waad al-Haq, o miliție cu sediul în Irak care are legături cu actori susținuți de Iran și care a revendicat numeroase atacuri împotriva trupelor americane.

„Cetățenii americani”, a precizat comunicatul, „sunt sfătuiți să rămână în alertă”.

Kenneth McKenzie, un general în retragere din Corpul de Marină care a condus Comandamentul Central din 2019 până în 2022, a declarat și el mobilizarea suplimentară a SUA în regiune, inclusiv desfășurarea a două portavioane și a grupurilor lor de atac, precum și a unor unități suplimentare de apărare aeriană, ar trebui să trimită un mesaj foarte clar Iranului.

„Poziția noastră în regiune devine semnificativ mai puternică în fiecare zi, iar ei vor fi atenți la acest lucru”, a declarat McKenzie.

Și McKenzie a spus că atacurile la adresa trupelor americane au crescut deoarece SUA nu au răspuns în mod constant agresiunilor.

„Iranienii au tendința de a insista până când cineva ripostează”, a spus McKenzie. „Aș zice că, la un moment dat, vei vrea să ripostezi - dar aceasta nu este o decizie militară”, a sous generalul în retragere, care a evitat să ceară Casei Albe o astfel de ripostă.

Interesele Iranului

Oficialii au declarat pentru CNN la începutul acestei săptămâni că, în acest moment, Iranul pare să încurajeze milițiile să lanseze atacuri, mai degrabă decât să le dirijeze în mod explicit. Cât de dispuse sunt aceste mițilii să acționeze independent este neclar deocamdată, a precizat o sursă pentru postul TV.

Ce vrea totuși Teheranul? Prin recentele atacuri lansate de aceste miliții, Iranul testează Statele Unite și caută vulnerabilități, a explicat pentru Washington Post Bradley Bowman, director senior al Centrului pentru Putere Militară și Politică din cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor, un think-tank american.

Din punctul de vedere al Teheranului, a spus el, „nu există cu adevărat niciun dezavantaj” în a face acest lucru, în condițiile în care Statele Unite spun că doresc să evite un război regional de amploare.

Bowman, un veteran al războiului din Afganistan, a declarat că o abordare potrivită ar putea fi lansarea de lovituri aeriene în special asupra milițiilor din Siria.

„Când avem aceste atacuri asupra forțelor americane din Irak și Siria și nu răspundem, nu trebuie să fii vreun om de știință ca să înțelegi că vom avea parte de alte atacuri”, a spus Bowman. „Scopul aici este de a preveni ca o problemă mai mică să devină mai mare. Nu putem permite atacuri fără costuri asupra trupelor noastre”, a adăugat el.